Descentralizarea educației în criza Covid-19 – Studiu de caz: Spania și comunitățile autonome

2.607 vizualizări
Foto: Pexels.com
Posibilitatea ca deciziile privind redeschiderea școlilor să fie transferate, parțial, la nivel local, la începutul noului an școlar, este discutată în prezent în consultările pe care Ministerul Educației le are cu alte ministere și cu organizațiile profesorilor, elevilor și ale părinților, referitoare la modul cum va fi reluată școala în septembrie. Modelul descentralizat al educației este aplicat în mai multe țări cu un nivel ridicat de autonomie regională, precum Germania sau Spania. Cazul spaniol a făcut, recent, obiectul unei analize publicate pe platforma rețelei europene Eurydice – ce a însemnat autonomia regională în adaptarea școlilor din această țară la pandemie?

În România, subiectul revine permanent în comentariile oficialilor și ale altor participanți la discuțiile găzduite de minister – cel mai recent într-un interviu în care ministrul Monica Anisie a vorbit, impersonal și neangajant, despre posibilitatea descentralizării:

  • „S-au propus și măsuri prin care să descentralizăm deciziile la nivel ISJ și al unităților de învățământ. S-a considerat că trebuie să dăm oportunitatea celor care ar putea să frecventeze cursurile să o facă, dacă situația epidemiologică nu va fi dificilă.”

Analiza Eurydice descrie cum, în sistemul descentralizat din Spania, autoritățile și sistemele de învățământ regionale au acționat după propriile nevoi pentru a se adapta la condițiile impuse de pandemia Covid-10 și pentru a continua școala la distanță. În această țară, potrivit materialului citat, existau de câțiva ani inițiative de implementare a tehnologiilor digitale în educație, la nivelul Comunităților Autonome, proces pe care epidemia l-a accelerat.

Accelerarea s-a produs diferit, în funcție de nevoile locale, în aceste regiuni. Astfel:

  • În Aragon sau Catalonia, au fost dezvoltate platforme de comunicare și predare virtuală.
  • Tot la nivelul unor comunități autonome (Castilla La Mancha, de ex.), pentru o mai bună administrare, a fost autorizată folosirea unor programe și aplicații de management al predării, de la Moodle la Microsoft Teams.
  • Alte administrații regionale au decis să investească în infrastructură și conectivitate, pentru a facilita accesul și folosirea serviciilor lor de profil – cazul Extremadura și Comunidad de Madrid.
  • Unele comunități autonome, de la Țara Bascilor la Cantabria, au lansat propriile bănci de resurse educaționale online, cu acces restricționat sau deschis, clasificat după clasă, materie, cuvinte-cheie etc.
  • Tot autonomia regională a permis o mai bună administrare a programelor de furnizare de competențe digitale pentru profesori și elevi – programe aplicate în regiuni precum Insulele Canare, Castillia y Leon etc..

Analiza Eurydice precizează că Ministerul Educației a oferit comunităților autonome resurse și fonduri suplimentare pentru a face față crizei, după propriilor nevoi.

Detalii pentru fiecare dintre programele menționate, adoptate la nivel regional – în analiza publicată de rețeaua europene.

Decizia privind redeschiderea școlilor în septembrie, însoțită de un set de recomandări, aparține, însă, guvernului de la Madrid – detalii aici.

Foto: Pexels.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Școala pe repede înainte. Elevii români raportează printre cele mai mari scăderi, în rândul țărilor membre și candidate OCDE, în ceea ce privește sprijinul primit de la profesori în procesul de învățare. Diferențe majore 2012-2022 în cazul profesorilor care explică „până când lecția este înțeleasă” – analiză pe baza datelor PISA

Procentul elevilor români de 15 ani care spun că profesorii le explică o lecție până când aceasta este înțeleasă cum trebuie este sub media internațională, și cunoaște una dintre cele…
Vezi articolul

Curtea de Conturi din Franța, despre sistemul francez de Educație: investiții mari, dar rezultate slabe ale elevilor. Franța a investit, în 2020, 5,2% din PIB pentru Educație / Despre profesorii francezi care lipsesc de la ore și impactul bugetar

Într-o notă publicată marți, 14 decembrie, Curtea de Conturi din Franța apreciază că, în ciuda cheltuielilor mari la Educație, performanța sistemului școlar francez nu e ridicată. Curtea susține, printre altele,…
Vezi articolul

Interdicțiile privind folosirea telefonului în școală, în forma lor actuală, nu au efecte semnificative asupra stării de bine psihologice a elevilor – studiu britanic / Cercetarea confirmă, însă, legătura între timpul extins petrecut în general pe telefon și probleme psihologice

Nicio diferență semnificativă asupra stării de bine psihologice a adolescenților nu a fost identificată între școli britanice unde sunt aplicate restricții extinse privind utilizarea telefoanelor inteligente și școli unde restricțiile…
Vezi articolul

Biblioteca Școlară Virtuală, de 46 de milioane de euro din fonduri europene și naționale, stă nefolosită de aproape doi ani, cu 3.600 de lecții digitale pentru 11 discipline plus o platformă de management pentru profesori / Motivul: Ministerul Educației blochează crearea conturilor / Secretarul de stat Sorin Ion are cont și susține că „se vor conecta” și elevii, și profesorii

Biblioteca Școlară Virtuală EDULIB pentru elevi și profesori, proiect prevăzut de Legea educației încă din 2011, pe care Ministerul Educației a plătit peste 46 de milioane de euro din fonduri…
Vezi articolul