Cercetătorii de la Transylvanian Institute of Neuroscience (TINS), alături de parteneri internaționali de renume, au făcut un pas semnificativ spre dezvoltarea unei terapii genetice inovatoare pentru boala Huntington (BH), anunță institutul într-un comunicat remis Edupedu.ro. Studiul, publicat miercuri în prestigioasa revistă științifică Science Translational Medicine, a fost condus de profesorul Sarah Tabrizi de la UK DRI (din cadrul University College London, Marea Britanie), cea mai importantă cliniciană în domeniul bolii Huntington la nivel global, se mai arată în comunicat.
Descoperirile acestui studiu demonstrează că reducerea nivelului proteinei MSH3, implicată în mecanismele de reparare a ADN-ului, poate opri expansiunea toxică a repetării CAG din gena HTT – mecanismul fundamental care declanșează boala.
Studiul deschide noi direcții de cercetare pentru crearea de tratamente personalizate, menite să încetinească sau chiar să oprească progresia bolii Huntington.
Boala Huntigton este o boală neurodegenerativă ereditară gravă, care apare de obicei la vârsta adultă și, în prezent, nu are un tratament curativ. Evoluția boli duce, treptat, la pierderea controlului mișcărilor, tulburări cognitive și schimbări de comportament, afectând profund viața pacienților și a familiilor lor, explică cercetătorii.
Rezultatele obținute sunt direct legate de proiectul HUNTGEN, implementat la TINS, care investighează modul în care instabilitatea genetică a secvenței nucleotidice CAG contribuie la progresia bolii.
Gena HTT conține această mică secvență de „litere” ADN – CAG – care se repetă în mod normal de mai multe ori, ca un cuvânt copiat în mod repetat într-un text. La persoanele sănătoase, această secvență CAG se repetă de aproximativ 10-35 ori și nu provoacă probleme. Însă, în cazul persoanelor cu boala Huntington, această secvență CAG se repetă de prea multe ori – de peste 35 de ori. Cu cât această secvență se extinde mai mult, cu atât proteina produsă de gena HTT devine mai anormală și mai toxică pentru celulele nervoase. În timp, aceste celule încep să moară.
Membrii echipei HUNTGEN, cercetătorii Mihai Miclăuș și Gabriel Balmuș, au avut un rol important în conceptualizarea studiului și analiza bioinformatică a datelor, consolidând expertiza TINS în domeniul neuroștiințelor și al terapiilor genetice.
Descoperirea recentă demonstrează că terapia bazată pe oligonucleotide antisens (ASO) poate fi o strategie viabilă pentru a opri mecanismul genetic care accelerează boala Huntington, precizează Institutul.
„Țintirea MSH3 este extrem de interesantă nu doar pentru că este direct implicată în expansiunea repetării CAG, ci și pentru că studiile genetice sugerează că pierderea funcției MSH3 este relativ bine tolerată la oameni. Rezultatele noastre subliniază potențialul reducerii MSH3 ca o strategie sigură și eficientă pentru întârzierea manifestărilor bolii Huntington”, susține profesoara Sarah Tabrizi, coordonatoarea studiului, UK DRI – UCL, Marea Britanie.
„Descoperirile noastre sunt direct corelate cu cercetările din cadrul proiectului HUNTGEN. Ele oferă o nouă perspectivă asupra mecanismelor moleculare ale bolii Huntington și propun o direcție clară pentru dezvoltarea de terapii inovatoare”, susține Mihai Miclăuș, cercetător principal, TINS.
„Această lucrare validează importanța țintirii proteinelor implicate în mecanismele de reparare a ADN-ului în tratamentul BH. Cercetările noastre din cadrul HUNTGEN continuă să exploreze aceste mecanisme pentru a optimiza viitoarele terapii personalizate”, a afirmat Gabriel Balmuș, cercetător principal, TINS și UK DRI – din cadrul Universității Cambridge, Marea Britanie.
Următorii pași în cercetarea bolilor neurodegenerative
Potrivit Transylvanian Institute of Neuroscience, studiul deschide noi direcții de cercetare pentru terapii personalizate în boala Huntington și alte afecțiuni neurodegenerative.
- Validarea rezultatelor în studii preclinice suplimentare.
- Testarea ASO-urilor în modele clinice, pentru a confirma siguranța și eficacitatea terapiei.
- Extinderea cercetării la alte boli neurodegenerative.
Aceste direcții sunt esențiale pentru crearea de tratamente personalizate, menite să încetinească sau chiar să oprească progresia bolii Huntington, se arată în comunicat.
Despre Proiectul HUNTGEN
Proiectul HUNTGEN investighează mecanismele genetice care controlează expansiunea CAG în boala Huntington, cu scopul de a descoperi noi ținte terapeutice și de a dezvolta intervenții personalizate pentru pacienți. Cercetarea implică screening genomic avansat, modele celulare derivate de la pacienți și analize bioinformatice de ultimă generație și este finanțat prin Planul Național de Relansare și Reziliență, în cadrul schemei de finanțare (Apel nr. PNRR-III-C9-2022 – 18).
Despre Transylvanian Institute of Neuroscience
Transylvanian Institute of Neuroscience (TINS) este un centru de cercetare de vârf din Cluj-Napoca, dedicat dezvoltării de terapii inovatoare pentru bolile neurodegenerative. Institutul desfășoară cercetări interdisciplinare, combinând biologia moleculară, genetica și neuroștiințele pentru a înțelege și trata boli precum Huntington, Alzheimer și ataxii cerebeloase.
TINS organizează Școala Transilvană de Vară de Neuroștiințe Eperimentale (Transylvanian Experimental Neuroscience Summer School, TENSS), de la Săcălaia, Cluj, care va ajunge în acest an la ediția a 14-a.
C.I.
Mihai Peticilă
Ruxandra Zamfir