Descoperirea din peștera bulgărească Bacho Kiro: cercetarea vechilor genomuri umane aduce elemente noi asupra primilor europeni și relațiilor lor cu neandertalienii

O echipă internaţională din care fac parte şi doi cercetători români de la Institutul de Speologie “Emil Racoviţă” a secvenţiat genomurile celor mai vechi oameni moderni din Europa, care au trăit cu circa 45.000 de ani în urmă în peştera Bacho Kiro din Bulgaria. Comparând aceste genomuri cu cele ale oamenilor care au trăit ulterior în Europa şi Asia, cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluţionară (Leipzig, Germania) au demonstrat că oamenii din Bacho Kiro au transmis genele urmaşilor, cu precădere celor din estul Asiei, scrie G4Media.ro.

Cercetătorii au identificat, de asemenea, secvenţe importante de ADN neanderthalian în genomul oamenilor de Bacho Kiro, demonstrând ca aceştia au avut strămoşi neandertalieni cu 5-7 generaţii înainte. Descoperirile sugerează că încrucişarea dintre omul modern şi cel de Neanderthal nu era nicidecum o excepţie pentru primii oameni moderni ajunşi în Europa din Africa. Până în prezent, singurul om modern timpuriu despre care se demonstrase că a avut strămoşi neandertalieni era cel din Peştera cu Oase din România.

Anul trecut, o echipă de cercetători de la Institutul Naţional de Arheologie al Academiei Bulgare de Ştiinţe şi Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluţionară din Leipzig a făcut publică descoperirea în peştera Bacho Kiro a unor resturi ale omului modern asociate cu unelte de piatră caracteristice începutului Paleoliticului superior. Cele mai vechi oase fosile datate prin metoda radiocarbonului aveau vârste de 43.000 – 46.000 ani, devenind astfel cele mai vechi resturi de om modern cunoscute la latitudini medii în Eurasia.

Citește tot articolul pe G4Media.ro