DEZBATERE Ce șanse are noul plan de acțiune pentru siguranța în școli să îi scape pe tineri de consumul de droguri: „Este un cadru foarte general care, în lipsa unor acțiuni concrete, se va transforma într-o simplă hârtie”, spun specialiștii

Mai mulți specialiști în problema consumului de droguri au comentat pentru G4Media noul Plan naţional privind siguranţa şcolară, combaterea traficului şi consumului de droguri și prevenirea cazurilor de bullying, publicat marți de Ministerul de Interne. ”Planul național prezentat este un cadru foarte general care, în lipsa unor acțiuni concrete, se va transforma într-o simplă hârtie, de felul celor cu care sunt pline sertarele tuturor ministerelor din România”, a declarat Eugen Hriscu, medic specializat în adicții, director medical al Clinicii Atelier Psy. G4Media a stat de vorbă și cu Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor și criminologie publică intervenționistă, cu studii în Marea Britanie.

• Acest articol face parte dintr-o campanie G4Media care își propune să tragă un semnal de alarmă privind consumul de droguri la adolescenți. În cadrul acestui demers, vom pune în dezbatere modul în care autoritățile, profesorii, părinții și medicii specialiști abordează fenomenul în creștere al consumului de droguri în rândul adolescenților din România.
• Klaus Iohannis, la deschiderea de an școlar: Consumul de droguri în rândul tinerilor, inclus pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării / Efectele consumului de droguri la vârste fragede și în școli sunt o provocare serioasă la adresa siguranței individuale și naționale

Planul național conține 11 pagini și își propune să abordeze, printre altele, și problema consumului de droguri în școli și a fost semnat de mai multe ministere. Inițiativa a venit la solicitarea premierului Marcel Ciolacu care, în iunie, a cerut ”un program coerent în ceea ce privește consumul de droguri în școli”.

”Încep să crească cotele în ceea ce privește consumul de droguri în școli. Și nu trebuie să ascundem acest lucru, trebuie să vorbim despre el, trebuie să avem psihologi în școli, care să ajute copiii care au căzut în această tentație, pentru că vorbim totuși despre niște copii, adolescenți, trebuie ajutați să depășească cat mai repede”, a spus Marcel Ciolacu.

Planul elaborat de Ministerul de Interne conține o serie de directive generale, fără detalii specifice cu privire la modul sau termenul de implementare. Spre exemplu, sunt solicitate mai multor instituții ale statului să realizeze campanii de prevenire sau ”introducerea, în cadrul orelor de curs obligatorii, a unor lecții de educație pentru sănătate, referitoare la un stil de viață sănătos (fără consum de droguri, alcool și tutun)”.

• Eugen Hriscu, medic specializat în adicții, director medical al Clinicii Atelier Psy:

”Planul național prezentat este un cadru foarte general care, în lipsa unor acțiuni concrete, se va transforma într-o simplă hârtie, de felul celor cu care sunt pline sertarele tuturor ministerelor din România. De la criza etnobotanicelor din 2010 ne îngropăm în astfel de documente cadru, care nu aduc nicio schimbare în situația din teren, pentru că nu se traduc în dezvoltarea de programe și servicii noi.

Un exemplu este strategia națională anti-HIV care, deși aprobată,  nici până în ziua de azi nu este pusă în practică. Un alt exemplu a fost planul național de reforma a sănătății mintale din România care prevedea înființarea de centre comunitare de sănătate mintală care nici până în ziua de azi nu au fost înființate.

Lipsa de intervenții profesioniste (centre de tratament, curricule de prevenire în școală implementate de psihologi calificați) în ultimii 20 de ani a fost în principal cauzată de faptul că acest domeniu, în loc să fie în responsabilitatea Ministerului Sănătății și al Educației, a fost plasat în grija Poliției și penitenciarelor. Asistăm azi la falimentul acestui model, după cum însuși ministrul de Interne a declarat acum câteva zile. Avem nevoie de un model nou de intervenție în problema drogurilor, un model condus de medici, nu de polițiști”.

• Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor și criminologie publică intervenționistă, cu studii în Marea Britanie:

”Nu îi identific multe elemente de substanță. Mare parte din el constă în atribuirea unor sarcini: să se „realizeze”, să se „elaboreze”, să se „adapteze”, să se „implementeze”, să se „abordeze”, etcetera, fără termene, măsurători sau indici de succes ale realizării acestor sarcini.

În principiu dacă toate acele instituții din cadrul celor 8 ministere chiar ar reuși să își și îndeplinească sarcinile atribuite și să se și coordoneze între ele în cadrul unei filosofii non-punitive, ar putea rezulta ceva benefic. Dar aici depinde mult de ceea ce – și de cum – dezvoltă, mai exact, acele instituții ceea ce și-au asumat.

Fiecare dintre acele puncte ar trebui analizate ulterior ca să vedem ce au făcut de fapt, pentru că la unele puncte prevederile din acest plan cadru pot însemna orice; mâna liberă dată instituțiilor responsabile e aproape totală în unele cazuri – nu știm ce vor face de fapt, specific, în unele cazuri”, a spus Vlad Zaha.

Citește articolul integral pe G4Media.ro