Diferența dintre o informație adevărată și una falsă pe net, explicată unui tânăr de Mircea Miclea

4.489 de vizualizări
Foto: RBL
Diferențierea informației relevante de cea nerelevantă pe internet poate fi făcută în primul rând după sursa acesteia, spune profesorul universitar Mircea Miclea într-un interviu pentru EBS Radio. Redăm o parte din acest interviu:

Tiberiu Crișan, EBS Radio: Cum află tinerii care este informația adevărată, valabilă, sănătoasă și consistentă în online? Informația care să-i ajute pe termen lung și pe care, dacă o asimilează, le va folosi? Pentru că internetul este plin de lucruri bune și mai puțin bune…

Mircea Miclea: ”Plin de aberații, nu numai de lucruri bune. Este un spațiu democratic în care fiecare poate să posteze ce vrea. Un tâmpit sau un om de mare valoare au același drept să posteze pe net orice cred ei de cuviință. Revenind la întrebarea pe care mi-ați pus-o, sunt două lucruri, ca să simplificăm lucrurile.

  • Unu: aș sugera oricui să se uite la sursa care comunică o informație, să se uite cât de credibilă este sursa, pentru că informația merită învestită cu valoare în funcție de credibilitatea sursei. De exemplu, eu vă spun acum informația, să zicem că se va prăbuși cursul de schimb euro-leu. Dar cine sunt eu? Neica-nimeni. Dar dacă vă spune Mugur Isprescu exact aceeași propoziție, toți ne schimbăm banii! De ce? Propoziția e aceeași, dar sursa este diferită.

Susa de maximă credibilitate este esențială ca să valorizezi o informație. Prin urmare, primul lucru la care să se uite este cine anume comunică informația respectivă. Una este ca informația să fie pusă pe MIT sau pe alt site care este al unei asociații științifice, atunci informația este mult mai credibilă, și alta este să fie neica-nimeni care pune o informație oarecare. Deci trebuie să se uite în primul rând la sursele și să investigheze credibilitatea sursei, ăsta e un lucru la care trebuie să fie atenți.

  • Doi: trebuie să își descopere pasiuni și să rezolve diverse probleme. Atunci ei vor selecta informația care e relevantă pentru problema pe care vor să o rezolve.

Așa că dacă vrei să faci distincția dintre relevant și nerelevant, din punct de vedere al informației de pe net, îți trebuie probleme de rezolvat. Nu ți le mai dă școala, pe măsură ce înaintezi în carieră, ți le dai tu. Trebuie să ai niște probleme pe care le ai în minte și să cauți informația relevantă pentru a rezolva aceste probleme. Și-atunci așa selectezi informația, în funcție de problema pe care o ai de rezolvat.

Practic, un expert este un om care are o bază mare de cunoștințe, dar mai ales, aceste cunoștințe sunt organizate ca sateliții în jurul unei planete, în jurul problemei pe care o are de rezolvat. Deci, spre deosebire de un începător care stochează în cap informația în funcție de sursă – de exemplu spun această informația o știu de la cursul de morfo-patologie, aceasta de la cursul de anatomie, aceasta de la cursul de genetică, își codează în cap informația în funcție de sursa de la care a dobândit-o – expertul codează aceeași informație în funcție de problema pe care o are de rezolvat. De exemplu, spune: acesta este un bolnav care are un sindrom WPW și, prin urmare, este importantă informația a, b, c, d, nu contează de unde am dobândit-o. Deci expertiza se face prin faptul că organizezi cunoașterea în jurul problemelor, ca și cum ar fi niște sateliți în jurul planetei. Planeta e problema și-atunci îți formezi sateliții în jurul problemei respective.

Prin urmare sfatul meu este să își pună lumea probleme, că atunci îi va fi mai ușor să selecteze informația relevantă de cea nerelevantă. Dacă nu are probleme, nici n-o să își dea seama ce e relevant și ce nu e relevant și o să se lase furată de informația de pe internet și o să bramburească ore întregi în fiecare zi pe internet cu câștig zero. Decât cu pierdere de timp.”

Interviul integral poate fi ascultat aici

Context: Românii consideră că știrile și informațiile care denaturează realitatea sau chiar sunt false reprezintă un pericol pentru democrație (69%, media europeană fiind de 76%). Aceasta este una dintre concluziile Raportului național pentru România, parte a studiului Eurobarometru Standard 90. În plus, 72% dintre români consideră că știrile false sunt deseori întâlnite, față de 68% la nivel european și reprezintă o problemă la nivel național (pentru 69% dintre români; 71%, la nivelul UE).

FOTO: Romanian Business Leaders


3 comments
  1. @Ciobanul Bucur,
    Verifici aici http://www.cnsas.ro/adeverinte.html … intre ce stim si ce nu stim este ce presupunem…
    Simplu!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Șerban Iosifescu, expert în educație: Singura soluție este o resetare completă. Desființarea Ministerului Educației de la 31 august 2026, angajații cu statut de funcționari publici se pun la dispoziția ANFP, iar toate posturile se vor ocupa prin concurs public, deschis, între 1 martie și 1 august 2026

Cum se spune, schimbarea domnilor bucuria nebunilor. Să nu uităm: istoria recentă a dovedit că întotdeauna se poate mai rău! Recenta demisie și imaginea fostului ministru (poate cea mai „neagră”…
Vezi articolul

Profesorul Cătălin Ciupală: Dacă tu, ca profesor, nu-ți cunoști bine materia pe care o predai, nu ai cum să transmiți cunoștințe eficient / Nu avem o metodă științifică de predare, care să se bazeze pe neuroștiințe, pe modul de învățare a elevilor

„Noi nu avem o metodă științifică de predare, o metodă care să se bazeze foarte mult pe neuroștiințe, pe modul de învățare a elevilor, pe modul lor de gândire. Eu…
Vezi articolul

Probleme majore la examenul de Română de la Evaluarea Națională, identificate într-un Raport de cercetare alarmant realizat de aceeași instituție a Ministerului Educației care face subiectele: subiecte concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care “compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar / Plus: efectul backwash constatat oficial

Achizițiile de învățare nu au putut fi identificate corect, rezultatele așteptate ale învățării nu au putut fi măsurate suficient de bine, deoarece este favorizată măsurarea imprecisă, potrivit unei analize a…
Vezi articolul