Supradimensionarea claselor riscă să lovească exact în segmentul educațional pe care Ministerul Educației declară că vrea să-l sprijine – învățământul dual și tehnologic, a afirmat recent directoarea Colegiului Național „Spiru Haret”, Mariana Comăniță, în emisiunea Info Edu, de la TVR.
Directoarea susține că, în timp ce colegiile naționale nu vor duce lipsă de elevi și vor continua să primească mai multe cereri decât pot gestiona, învățământul profesional va fi afectat de creșterea numărului de elevi din clase: „clasele la care ministerul ține foarte mult și pe care le încurajează în ultima vreme, practic, se faultează singur ministerul”, a declarat ea.
Moderatoare: Care este prețul pe care îl plătesc elevii într-o clasă care va fi supradimensionată?
Directoarea Colegiului Național „Spiru Haret”, Mariana Comăniță: Vor avea parte de mai puțină atenție din partea profesorului, evident, una este să te ocupi de 20-25 de elevi, alta este să te ocupi de 30, poate chiar mai mulți. Și mă gândeam acum, cine va avea de pierdut în urma creșterii efectivelor de elevi? Păi vor avea de pierdut fix cei din învățământul dual, la care ministerul ține foarte mult, pentru că noi, colegiile naționale, nu vom duce lipsă de elevi niciodată. La noi sunt cereri tot timpul, chiar mai mult decât ne putem permite și noi ne vom face planul de școlarizare mai mult decât avem nevoie.
Dar se vor se vor pierde clase din învățământul dual, se vor pierde clase din învățământul tehnologic, clasele la care ministerul ține foarte mult și pe care le încurajează în ultima vreme. Deci, practic se faultează singur ministerul.
Informații de context
Din anul școlar 2025-2026, clasele din învățământul preuniversitar ar putea deveni mai aglomerate, potrivit unui proiect de lege care ar urma să modifice Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Documentul propune creșterea numărului de elevi în toate ciclurile de învățământ și adaugă, în majoritatea cazurilor, câte doi elevi în plus la media claselor, dar și la limitele minimă și maximă admise.
Creșterea numărului mediu de elevi pe clasă este una dintre măsurile fiscale anunțate de premierul Ilie Bolojan în conferința de presă de miercuri. Guvernul estimează că impactul tuturor măsurilor care vizează Educația este de 0,21% din PIB în 2026.
Edupedu a semnalat că măsura creșterii numărului de elevi ar duce la o scădere a numărului de formațiuni de studiu, adică de clase, și implicit la o reducere a numărului de norme didactice. Combinată cu creșterea normei la 20 de ore, această modificare ar putea multiplica efectele negative asupra profesorilor și elevilor. Adică vom vedea aglomerarea claselor, reducerea timpului acordat fiecărui copil, imposibilitatea aplicării unor metode de predare diferențiată și scăderea accesului la sprijin individualizat.
Potrivit proiectului de lege, crește numărul elevilor din clase, în toate ciclurile de învățământ. În majoritatea cazurilor se adaugă 2 elevi atât la media acestora, cât și la limitele minimă și maximă.
Despre învățământul tehnologic dual
Amintim că PSD-PNL-UDMR a promis în programul coaliției de guvernare să extindă programele de învățământ tehnologic dual și în mediul rural, potrivit programului de guvernare adoptat de Parlament la sfârșitul anului trecut, prin votul de investitură acordat Guvernului Ciolacu 2. Acest lucru ar urma să se realizeze prin „investiții strategice în infrastructură, resurse educaționale și parteneriate cu mediul economic local”.
„Ținta Ministerului Educației este ca tot ce înseamnă învățământ tehnologic să se desfășoare în sistem dual până în 2029, adică mai mult de jumătate dintre copiii de liceu din România”, a declarat secretarul de stat Sorin Ion, în noiembrie 2023.
De precizat, în România nu există licee duale în momentul de față, ci doar școli profesionale duale, în cadrul cărora elevi studiază timp de 3 ani.
Învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional și tehnic, tripartită, ce are la bază un contract de parteneriat între operatorul economic, unitatea de învățământ și unitatea administrativ-teritorială, precum și contracte individuale de pregătire practică între operatorul economic, elev/părinte-tutore și unitatea de învățământ, conform Ministerului Educației.
Mihai Peticilă
Redacția
Ioana Nicolescu
R.P.
Raluca Pantazi
9 comments
Eu chiar cred in sansa unui copil care are un profesor bun la clasă, care reușește sa transmită….sa fim serioși, diferența intre 26 și 30 de elevi, nefiind una majoră in materie de abordare individuală. Important e sa i se dea baza la clasa si apoi studiul individual face diferența.
Ori noi, stam cu copii acasa/ la meditații pe componenta de predare, nu de consolidare a cunoștințelor.
Renumele anumitor colegii/scoli gimnaziale nu se datorează integral calității profesorilor din acea unitate de învățământ, ci efortului părinților (care plătesc meditații/ învață cu copii acasă) si copiilor, care rămân fără timp liber…le răpim copilăria.
Doamna își apără interesele. Am evoluat în gimnaziu cu un grup de la 32 elevi în clasă. Mulțumim Domnului că toți am ajuns bine!
Cum oare, acum vre-o 27 28 de ani, am fost în clasa de liceu 40 de elevi, 39 am absolvit o facultate.
Oare nu este, în primul rând, meritul dascalilor?
Eu cred că și părinții au avut merite deosebite, prin implicarea, imparțialitate și chiar severitate.
Acum 40 nu exista: telefon, tabletă, internet, etc. Nu mai tot comparație elevii de atunci cu cei din ziua de azi. Acum majoritatea își doresc să facă bani fără să muncească. Exista o cultură a lipsei bunului-simț care se promovează prin muzică, filme, social-media.
Acum 40 de ani muncea toată lumea, nu erau mii de asistați sociali care au alergie la muncă și fac copii cu duiumul pe care îi învăță să facă la fel.
Cum se face că acum 40 de ani am fost 36-40 de elevi,la liceu tehnologic (industrial), făceam 5-6ore/zi, inclusiv sâmbăta, făceam practica agricolă (min.2 săptămâni),și peste 75%am terminat facultatea (Când se învăța la facultate la greu,iar examenele erau adevărate pietre de încercare),restul de 25%au terminat școli de maiștri, tehnicieni etc Bine,hai să nu ne întoarcem înapoi,de acord,dar nici sa vă plângeți non-stop de ,, grele condiții „mai ales acolo unde rata de promovare la bacalaureat e 0.Am avut copii la școală și mi-e greu să scriu experiențele prin care am trecut..crunte.Ca un ex.elocvent în clasa a 2a mi s-au sugerat abrupt că fata are nevoie de Meditații.(Era între primele 3din clasă)De aici s-a rupt totul.Fata a început să aibă probleme,deși părinții, amândoi licențiați și-au dat un imens interes că fata lor sa fie acolo unde îi era locul.A fost extrem de greu să îi explicăm copilului nemerniciile sistemului.In afara unor profesori îndrăgostiți de meserie -rara avis-restul eșuează in învățământ doar pentru că acolo încă se pot scoate bani frumoși din meditațiile din materia care nu e făcută expres la școală.
Haideti sa incercam sa ne revenim putin. In ultimii 20-25 ani cuvantul “performanta” la nivelul catedrelor a cam disparut impreuna cu cuvantul “dascal” care mai insemna ceva. Cand un “dascal” adica un prof care are vocatie pentru meseria pe care o practica, vorbeste la ora de curs audienta e muta, atenta si doritoare de mai multa informatie, dar daca este doar un prof care vine la munca sa semneze condica si e cu gandul la plecare iar tot ce face e pe repede-inainte ca mai si fenteaza din cand in cand prezenta la clasa atunci audienta este dezinteresata si cauta sa vaneze nota si cam atat.
Deci, unde trebuie sa inceapa schimbarea?
Nu este chiar așa. Audiența noastră înseamnă copii/adolescenți. Oricât de „dascăli” am fi, elevii nu sunt doritori de mai multă informație. Dacă dascălii sunt rara avis, să știți că și elevii doritori de informație tot rara avis sunt.
Școala românească este societatea românească la scară mică. La acest moment, resursa umană este cea pe care o vedeți. Ca să schimbăm ceva, trebuie să investim în educație mult mai mult și mai eficient decât o facem acum. Dar statul nu are bani pentru noi.
Având în vedere lipsa de investiții și legile dezastruoase care distrug învățământul, ne descurcăm onorabil.
Dacă nu credeți, intrați în învățământ pentru 4-5 ani, cât durează un ciclu școlar. O să vedeți că dăruirea, vocația nu vor fi de ajuns.
Profesorii vor deveni foarte indulgenți,astfel încât să nu lase repetenți,căci înlăturarea unui elev-rămas repetent,deci,revenind unei alte clase-poate avea drept consecință desființarea clasei…