Directorii de școli reacționează la măsurile Guvernului Bolojan. Asociația CEMS: Nu vrem să ni se pună în brațe, fără vină, problema deficitului, fără putere de acțiune

Directorii de școli critică propunerile de reforme incluse în noul program de guvernare. Reprezentanții asociației „Comunitatea pentru excelență în management școlar” (CEMS) afirmă, prin intermediul unui comunicat de presă, că „este greu și nedrept ca anunțurile despre «tăieri» să înceapă cu Educația, să pierdem acum drepturi obținute atât de greu și cu atât de multă întârziere în comparație cu alte sectoare”. Directorii sunt nemulțumiți că nu sunt consultați atunci când se iau hotărâri: „vrem să fim «la masă», să contribuim, nu să ni se pună în brațe, fără vină, problema deficitului, fără putere de acțiune”, se mai arată în text.

Potrivit directorilor, măsurile anunțate riscă să afecteze calitatea serviciului public de educație, dar și interesul pentru cariera didactică sau pentru funcția de director:

„Este greu și nedrept ca anunțurile despre «tăieri» să înceapă cu educația, să pierdem acum drepturi obținute atât de greu și cu atât de multă întârziere în comparație cu alte sectoare, educația fiind cronic subfinanțată în ultimii 30 de ani.

Măsurile prevăzute în programul de guvernare al actualei Coaliții vor avea următoarele efecte:

– scăderea calității serviciului public de educație;

– scăderea atractivității carierei didactice și creșterea abandonului în rândul cadrelor didactice;

– scăderea atractivității pentru funcția de director de unitate de învățământ”, se arată în comunicat.

Directorii susțin că sunt pregătiți să participe activ la procesul decizional din educație, având atât experiența practică, cât și competențele necesare:

„Considerăm că suntem pregătiți și avem competențele necesare pentru a fundamenta decizii și, mai ales, pentru a le implementa, cu respect pentru profesori, pentru elevi și pentru familiile acestora. În timpul grevei din 2023 am fost lăsați să ne descurcăm singuri, pe de o parte reprezentanți ai angajatorului față în față cu sindicatul, pe de altă parte profesori și colegi în cancelarie. Greva a însemnat pentru noi pierderi de venituri, pierderi ajustate abia câteva luni mai târziu. Dar a însemnat și învățare, înțelegere mai bună a rolului, noi competențe practicate.

(…) Vrem să fim „la masă”, să contribuim, nu să ni se pună în brațe, fără vină, problema deficitului, fără putere de acțiune. Contribuim deja ca cetățeni, ca membri ai familiilor noastre extinse, la toate celelalte măsuri de contracție anunțate. Pentru responsabilitatea de directori cerem predictibilitate și mandat clarificat”, afirmă reprezentanții asociației.

Redăm poziția directorilor referitoare la principalele măsuri care urmează să fie adoptate:

„Referitor la creșterea normei didactice, considerăm că este critic ca Ministerul Educației și Cercetării să răspundă urgent la întrebarea: Ce se întâmplă cu examenul de titularizare planificat pentru data de 15 iulie? Modul de constituire a posturilor scoase la concurs este afectat semnificativ de decizia de majorare a normei didactice – practic, nimeni nu se poate titulariza în urma acestui concurs, în condițiile în care filosofia de constituire a posturilor scoase la concurs s-a modificat semnificativ. Ulterior acestui răspuns abia, se poate determina structura dominoului pus în mișcare de decizia de creștere cu 2 ore a normei didactice.

În ceea ce privește mărirea normei de predare a directorilor de școli, precizăm că nu avem îngrijorări legate de creșterea normei didactice cu 2 ore, inclusiv pentru directori, fiecare după statutul și dreptul pe care îl are. Nu de muncă ne plângem, ci de lipsa de predictibilitate și avem îndoieli că efectul va fi cel planificat.

Referitor la restructurarea sistemului de burse școlare și a criteriilor de acordare, între directorii din Comunitate există diferențe de raportare la actualul sistem. O majoritate a directorilor din mediul urban dezvoltat consideră că plafonarea burselor de merit/de reziliență la primii 15% dintre elevii unei clase este eficace și suficientă. Toți directorii care și-au exprimat opinia au fost de acord că bursele sociale și cele tehnologice sunt necesare, susțin participarea școlară și adresează inechități.

În opinia noastră, standardizarea criteriilor și implementarea unui sistem robust de management digital al dosarelor de bursă sunt cruciale. În situația transferării administrării sistemului de burse sociale, se pierde valoarea educațională a sprijinului financiar, mecanismul de condiționare fiind acum eficient și putând fi îmbunătățit și cu alte elemente, inclusiv activități de participare și implicare a familiei.

În timp ce unele școli au deja stabilite parteneriate funcționale cu primăriile – acolo unde autoritățile publice locale au capacitate, altele vor fi afectate de tranziție, în special în zonele rurale. Recomandăm o tranziție treptată (urban mai repede, rural treptat, doar după ce există infrastructură digitală).

Referitor la creșterea numărului de elevi din clasă și comasarea de unități de învățământ, subliniem că niciodată nu am avut libertatea de a reorganiza activitatea unității de învățământ. Agenți ca autoritățile publice locale, inspectoratele școlare au intervenit peste intențiile noastre”, se arată în documentul amintit.

Soluțiile propuse de reprezentanții directorilor

În contextul propunerii de majorare a normei didactice, asociația directorilor propune ca soluție activarea prevederilor deja existente în Legea învățământului preuniversitar, care permit includerea în norma de predare a până la 4 ore dedicate activităților de sprijin educațional sau excelență.

Este subliniat și faptul că „noi și întreaga comunitate școlară ne bazăm pe profesori pentru multe alte activități dedicate elevilor, nu doar pentru efectuarea normei de predare”.

„Statul român trebuie să își asume că lucrurile nu sunt bine organizate în învățământul preuniversitar. Scopul decidenților nu trebuie să fie «eficientizarea de dragul economiilor», ci folosirea timpului nostru de muncă, în principal, pentru procesul didactic, pentru interacțiunea cu elevii. De aceea considerăm critic ca o serie de măsuri să fie accelerate în procesul de digitalizare.

Întâlnirea directorilor s-a axat pe provocările restructurării normelor, a structurilor din cadrul aceleiași unități de învățământ, în contextul scenariului de comasare a 750 – 800 de unități.

Ipoteza de lucru a fiecărui decident care propune măsuri pentru educație trebuie să fie: nicio planificare fără directori. E nevoie de noi, direct, fără intermedierea unei machete gestionate de inspectorat: cu fiecare tabel noi mai «pierdem» un elev sau un profesor care merită o abordare individualizată.

Dar, mai ales, pentru a implementa orice plan, nu se poate fără noi și fără bani. Iar aceasta înseamnă activarea unor prevederi legale. Și ne referim aici la trei prevederi din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, respectiv:

1. Art. 127, alin. (3) «Personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de premiul pentru activitate suplimentară, acordat de două ori pe an, prin decizie a directorului unității de învățământ. Fondurile pentru acordarea acestui premiu se constituie în limita unui procent de 2% aplicat asupra fondului de salarii de la nivelul unității de învățământ. Criteriile specifice pentru acordarea premiului se propun de către consiliul de administrație al unității de învățământ, pe baza metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educației, și se aprobă prin hotărâre a consiliului de administrație al DJIP/DMBIP.»

2. Art. 138, alin (5) «Costul standard pentru unitățile de învățământ defavorizate, stabilite anual pe baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, la propunerea Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar, este suplimentat cu 25%».

3. Art. 138, alin. (6) Costul standard se suplimentează cu 25% pentru unitățile de învățământ care fac parte din consorții școlare sau consorții de învățământ dual, constituite din unități de învățământ din mediul urban și rural.

Doar aplicarea celor trei prevederi ale legii, asocierea acestora cu descentralizarea managementului resurselor financiare și umane, în baza unui calendar de implementare, poate genera eficientizare simultan cu îmbunătățirea educației pentru fiecare elev.

Cât privește bursele de merit, pe lângă neutralitate în raport cu procentul celor care primesc astfel de burse, insistăm pentru găsirea unor soluții pentru sportivi și propunem ca departajarea să se realizeze prin calcularea mediilor pe disciplină, cu două zecimale, fără rotunjire (ex. la 8.33 media din catalog este 8, aceeași ca atunci când media notelor este 7.50).

Referitor la creșterea normelor de predare, pentru școlile din medii vulnerabile mai ales, propunem activarea prevederilor alin. (6) din lege: «Pentru pregătirea remedială sau de stimulare a excelenței didactice se pot aloca în norma didactică de predare până la 4 ore.»

Noi și întreaga comunitate școlară ne bazăm pe profesori pentru multe alte activități dedicate elevilor, nu doar pentru «efectuarea» normei de predare”, mai menționează aceștia.

Redăm integral documentul cu reacția directorilor față de creștere normei de predare, restructurarea sistemului de burse școlare, creșterea numărului de elevi din clasă, precum și soluțiile propuse:

Foto: @ Boonstocker | Dreamstime.com /  Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Ministrul Educației, despre profesorii care lucrează mai mult de 8 ore pentru școală, inclusiv de acasă: Intră în logica de muncă suplimentară. Oamenii care stau sunt plătiți pentru opt ore, nu sunt plătiți pentru 3,6 ore. Sunt plătiți pentru 40 de ore, nu pentru 18