Directorul Cătălin Zaman, despre Titularizare 2025: Cei care au luat decizia de a aduce noi profesori în sistem trebuie să-și asume concedierea lor din toamnă / Tinerii absolvenți se sperie, nimeni nu mai are siguranța locului de muncă

Profesorul și directorul Cătălin Zaman de la Școala Învățător „Nicolae Ispas” din Clondiru (Buzău) avertizează că schimbările privind creșterea normei de predare anunțate de ministrul Educației și Cercetării sunt comunicate cu „o confuzie majoră”, ceea ce generează un haos fără precedent în școli și lipsește de predictibilitate profesorii, inclusiv pe cei care urmează să intre în sistem.

Acesta atrage atenția că cele 20 de ore de predare nu înseamnă doar prezența fizică la clasă, ci presupun cel puțin încă 20 de ore de pregătire săptămânală, în funcție de particularitățile fiecărei clase și ale fiecărui elev. Zaman subliniază că mulți profesori muncesc mult peste aceste ore, iar modificarea normelor de predare cu puțin timp înainte de începutul anului școlar riscă să ducă la concedieri și comasări de posturi, fără ca statul să ofere garanții pentru cei care intră în sistem.

• El a criticat lipsa de transparență a ministerului, precizând că sistemul educațional funcționează pe „nisipuri mișcătoare” și că profesorii, inclusiv cei debutanți, nu au siguranța locului de muncă. Profesorul a mai arătat că, deși ministerul consideră aceste măsuri reformatoare, ele nu rezolvă problema analfabetismului funcțional și nici nu îmbunătățesc calitatea educației, subfinanțate cronic, avertizând că își va da demisia dacă Legea Bolojan va fi aplicată.

„Cred că domnul ministru a început comunicarea referitoare la norma didactică cu o confuzie majoră. Norma didactică de predare, adică acele 20 de ore, nu înseamnă practică, că profesorul își petrece 20 de ore doar în fața copilului. Mai sunt și orele de pregătire pentru acele ore pentru că vorbim de fiecare clasă cu specificul ei, de copil cu specificul lui, astfel încât metodele alese acolo, în interiorul actului educațional, să corespundă fiecăruia, astfel încât cele 20 ore propriu-zis de predare înseamnă 40 de ore de pregătire intensă a acestor ore. Cred că de la confuzia asta am pornit și toată societatea civilă are impresia că domnii profesori merg 20 de ore la școală, după care treaba lor s-a încheiat”, a spus Zaman la Euronews România – video mai jos în articol.

El a adăugat: „Probabil că sunt și cazuri din acestea izolate și cel puțin mie îmi place să cred că sunt izolate, dar mulți colegi care muncesc foarte mult în afara celor 20 de ore de predare. Ca să se înțeleagă și din exterior, nu ne opunem neapărat acestei creșteri. Înțelegem că domnul ministru vine cu argumentul că suntem oricum sub media normei de predare în Uniunea Europeană, deși țări precum Italia sau Franța au norma de 18 ore. Nu ne opunem neapărat ideii acesteia, cât ne opunem ideea de a veni cu această soluție la finalul mișcării de mobilitate, atunci când toate cadrele didactice au fost încadrate pe post pe o normă de 18 ore, iar acum ne trezim cu o lună și jumătate înainte de începutul anului școlar următor că nu știm dacă vom mai avea orele respective în unitatea respectivă sau nu”.

Profesorul a îndemnat și la un exercițiu de imaginație: „Imaginați-vă un profesor de muzică sau de desen care predă o singură oră. M-aș întoarce puțin la ceea ce ați spus dumneavoastră [N. Red. moderatoarea Euronews] că «nu sunt [materii] importante», pentru că în aceste ore copiii își pot de descoperi vocația și să meargă pe această direcție cu un profesor potrivit. Bineînțeles. Imaginați-vă un profesor care predă în mediul rural, care are patru clase [la predare], sunt două structuri în PJ-ul [N. Red. școala cu personalitate juridică] respectiv. Deci are 8 ore, cât îi mai trebuie profesorul respectiv până la 20? Și în câte școli trebuie să se plimbe? Cât pierde pe navetă? Cât pierde în pregătirea orelor? Depășește cele 40 de ore de care aminteam mai devreme?”.

Citește și (articolul continuă după recomandări):

• Profesorii titulari care vor fi nevoiți să predea la mai multe școli / Daniel David: Profesorul, în mod normal, nu rămâne fără normă, doar că norma este asigurată la nivel de sistem. Ești titular în sistem, nu ești titular într-o școală

• Profesorii suplinitori vor fi cei care vor pleca, arată ministrul Educației, ca efect al măsurilor de criză / Alternativa ar fi fost disponibilizările de titulari

Întrebat dacă a auzit de profesori care iau în calcul să boicoteze concursul de Titularizare, după cum a scris Edupedu.ro, Zaman a spus: „La nivel de zvon doar. Dar să știți că nu știu dacă ar trebui boicotat neapărat procesul de titularizare, pentru că cei care au luat decizia de a aduce acești noi profesori în sistem trebuie să-și asume concedierea lor din toamnă. Imaginați-vă că o școală care va intra în comasare are deja scos postul acesta și introdus în sistem. Omul se duce pe post. Ce se întâmplă cu el din toamnă? Cei care își asumă organizarea examenului de titularizare în condițiile în care are loc o adevărată revoluție în posturile acestea existente deja…”.

Directorul a spus și că „vor exista comasări și, în ciuda negării din partea ministerului, vor exista concedieri în sistemul educațional. E o realitate asta, nu vor fi doar cele 900 de funcții de director pe care domnul ministru l-a identificat ca fiind adevărata economie la bugetul de stat”.

Cătălin Zaman a anunțat și că își va da demisia dacă măsurile din Legea Bolojan vor trece de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului din Parlament: „Apropo, nu vor fi doar 900, vor fi 901, pentru că eu voi demisiona dacă măsurile acestea se vor implementa. O spun în direct, pentru prima dată, să audă toată lumea și sper din sufletul meu că alături de mine vor mai fi și alți colegi, în semn de protest pentru toată debandada aceasta care se întâmplă la momentul acesta în sistemul educațional”.

„Un haos fără precedent”

Profesorul a criticat și lipsa de transparență, pe care a reclamat-o printr-o scrisoare către ministrul Educației și Cercetării, Daniel David: „Pentru că este generat un haos fără precedent, fără să ni se explice, în afară de urmările fiscale, urmările financiare, economia aceasta disperată pe care ei încearcă să o facă de la un sistem care este subfinanțat dintotdeauna. Ei ne spun, domnul ministru spune că aducem deficit la bugetul de stat în condițiile în care noi n-am primit niciodată cei 6% din PIB promiși. Niciodată. Prin urmare, tot acest haos va trebui rezolvat de cei care l-au produs”.

„Deciziile proaste au fost luate în lanț, dar culminează cu aceste măsuri de austeritate”.

Cadrul didactic a comentat în emisiune și situația viitorilor profesori debutanți: „Vorbeam în trecut de faptul că salarizarea nu este corespunzătoare. În urma grevei s-au mai cosmetizat salariile, poate că nu s-au adus la nivelul Uniunii Europene, dar nu mai sunt nici cum erau. Da, este o realitate și trebuie să o recunoaștem. Probabil că un debutant ar avea undeva în jur de 4.000 lei lunar 3800, nu știu, undeva în jurul acelei sume, nu știu. Judecați dumneavoastră dacă suma este suficientă sau nu astfel încât să atragă un absolvent proaspăt ieșit din băncile facultății”.

• „Normal că absolvenții care vor să intre în sistem la momentul acesta se sperie, pentru că în primul rând nu au siguranța locului de muncă. Nu au nici siguranța sumei acelea pe care am amintit-o mai devreme. Unde merg eu? Ca proaspăt absolvent eu asta mi-aș pune ca întrebare – unde merg eu? Ce se întâmplă cu postul meu din toamnă, peste un an, peste 2?”

„Mai ales că se vede treaba că sistemul acesta educațional în ultra în ultima vreme stă pe niște nisipuri grozav de mișcătoare. Nimeni nu mai are siguranța locului de muncă. Nici cei care sunt în sistem la momentul acesta. Nici cei care au 20 de ani vechime, nici cei care au 30 de ani vechime. Ce să mai vorbim de un om care intră probabil cu tot aplombul să încerce să facă să fac altceva. Și eu am fost la început și am avut dezamăgirea impactului acesta pe care visul meu de a deveni acel profesor ideal și de a face din sistemul acesta educațional altceva l-a avut cu realitatea. Ce să le spunem, că e zahăr aici în sistemul nostru, mai ales când apele sunt atât de tulburi?”, a completat Zaman.

• „În scrisoarea pe care i-am adresat-o ministrului, am spus că eu am pornit de la un salariu de 600 lei. Asta nu m-a împiedicat să performez”.

Profesorul din Clondiru (Buzău) a discutat și răspunsul lui Daniel David față de scrisoarea sa, dat într-o intervenție la Digi24 marți seară, 8 iulie.

Potrivit Educație Privată, David a declarat: „Nu este singurul, sunt mai mulți. I-am spus și în mesajul pe care l-am dat public (sau le-am spus profesorilor): educația, cum o avem acum, cu norma didactică foarte scăzută în raport cu media europeană, cu timpul de lucru pe care îl înțelegem ca fiind de lucru liber, cu plata cu ora care depășește valoarea orei din norma didactică, pe care tu o ai (altfel spus, dacă iei la plata cu ora ore cât ai norma didactică,  câștigi dublu cât salariul)… sunt anormale. Îi invit pe toți să construim împreună educația într-o variantă rațională, decentă am spus, performantă și echitabilă”.

„Pe lângă furia pe care mi-a provocat-o, răspunsul domnului ministru mi-a provocat și un zâmbet amar. Eu i-am transmis domnului ministru, dacă îmi permiteți o glumă amară, că «Ana are mere», iar dumnealui mi-a răspuns că «Nucii sunt bătrâni», adică a rămas în aceeași bulă a discursului dumnealui că sunt necesare aceste schimbări. Mi-a lăsat impresia unui magnetofon care dă și redă aceeași bandă la infinit. Evident, a evitat cu diplomație dumnealui răspunsul direct la solicitările mele, la nedumeririle mele de acolo. Dar aș avea și eu ceva să-i transmit acum, și vizavi de mecanismele ‘vetuste’ și vizavi de zona aceea de echilibru pe care dumnealui spune că o perturbă cu măsurile acestea”.

Materiile ar trebui mai relaxate și adaptate nevoilor și dorințelor elevilor, mai consideră Zaman: „Mi-ar fi plăcut să perturbe zona de echilibru cu niște programe extraordinar de bine făcute, pentru că eu un visez de mult ca elevii, cel puțin de la clasa a X-a încolo, să aibă posibilitatea să-și aleagă materiile pe care vor să le studieze conform profilului, să existe un număr probabil mai redus de materii în trunchiul comun și mai mare la materiile opționale. Eu chiar spun asta de ani de zile. Nu știu dacă e aplicabilă, nu este treaba mea să o fac aplicabilă, ei trebuie să găsească metodele, să găsească niște programe moderne, adaptate secolului în care trăim. Dar într-o mobilitate pe care am realizat-o în Statele Unite, peste tot, în orice școală am intrat, am auzit motto-ul acesta: «un profesor fericit înseamnă un elev fericit». Păi n-ar fi mai bine să ducem noi zona asta de confort a profesorului în sala de clasă, cumva, ca ea să genereze o învățare autentică și un progres real al copilului?

N-ar fi mai bine să generăm și o zonă de confort și de echilibru și a copilului în sala de clasă, pentru că nici el nu este într-o zonă de confort acolo. Dacă întrebi un elev absolvent de clasa a XII-a sau un elev absolvent de clasa a VIII-a o să spună că în mare parte nu se regăsește în toate materiile pe care le studiază. Care sunt materiile noi de care vorbește domnul ministru? Probabil Istoria Holocaustului sau educația financiară sau educație antreprenoriala, adică… sunt de acord că ele sunt utile în viața pe care o trăim astăzi. Dar dacă privim, că tot ați vorbit de rezultatele de la Evaluarea națională, procentul copiilor care au probleme cu ortografia și cu punctuația, e ce n-am putea să «inventăm» o materie care să-i ajute să scrie și să facă actul acesta de punctuație corect”.

„Cum combatem analfabetismul funcțional? Pentru că noi avem aproape 50% analfabetism funcțional. Măsurile luate înțeleg că dumnealui le vede ca pe o reformă. Dar cum domnul David combate analfabetismul funcțional aducând două bănci în plus în clasă, pe care dumnealui spune că «le aducem în sala de clasă și nu e mare lucru» că le aducem în sala de clasă. Așa e. Nu e mare lucru în universitar, pentru că stai în fața unui amfiteatru plin și dacă vorbești la 50 de elevi sau vorbești la 100 e același lucru. Își iau notițe și vin și îți reproduc sau îți inventează ceva la examen. Dar întrebați o învățătoare ce înseamnă două mâini în plus pe care trebuie să le conducă pe caietul pe care copiii învață să rotunjească literele. Vedem ce înseamnă cei doi copii în plus.

Am avut o generație în 2016, erau 15 înscriși, dar frecventau 10 din diverse motive. Toți 10 au luat peste 7,50 la Evaluarea Națională. Și, atenție, vorbim de copii din mediul rural. De ce? Pentru că eu am putut să trec într-o oră, de patru, cinci ori pe la fiecare și acolo era învățarea la comun, dar și învățare individuală. Tu, în loc să crești calitatea actului educațional, tu crești cantitatea în felul acesta”, a mai spus Zaman la Euronews.