Directorul Sorin Hagiu: Munca noastră este o responsabilitate continuă. Dacă voi fi nevoit să predau și să fiu director simultan, nu voi face niciun lucru bine / Vom pune în pericol exact puținul care mai funcționează bine în sistem

De la 1 septembrie, directorii de școli vor fi obligați să predea minimum 14 ore pe săptămână, potrivit proiectului de lege cu măsuri fiscale pregătit de Guvernul Bolojan spre a fi asumat în Parlament luni, 7 iulie. Sorin Hagiu, directorul Școlii Gimnaziale Giarmata, atrage atenția că această măsură riscă să transforme funcția de conducere într-o povară, iar școlile își pot pierde direcția în lipsa timpului necesar prevenției, comunicării și inovării.

• 900 de directori vor fi dați afară din funcții prin comasarea școlilor în unități mai mari cu personalitate juridică, conform ministrului Daniel David: „Ei nu rămân pe drumuri, că sunt profesori și se întorc la predare” – detalii aici

„Munca unui director de școală nu se termină la ora 16:00 și nici nu începe odată cu prima oră de curs. Este o responsabilitate continuă, care cuprinde oameni, decizii, soluții și mai ales, încredere”, spune Sorin Hagiu într-o postare pe pagina sa de Facebook.

„A conduce o școală înseamnă să ai grijă de copii, de profesori, de părinți, de proiecte, de autorizații, de echilibru și de viitor. Înseamnă să fii disponibil la orice oră din zi și din noapte pentru o urgență, o neclaritate sau o problemă de siguranță”, mai explică directorul.

„De la 1 septembrie, cei care conduc școli vor fi obligați să predea cel puțin 14 ore pe săptămână”, subliniază profesorul:

• „Asta înseamnă, în termeni simpli, că vom avea directori profesori epuizați, nu lideri educaționali eficienți; nu vom mai avea timp pentru lucrurile care țin o școală funcțională: prevenirea violenței, sprijinirea cadrelor didactice, atragerea de resurse, comunicarea cu părinții, inovația și direcția; vom livra ore în grabă, fără energie, pentru că fiecare zi va însemna alergare între predare, ședințe, controale și hârtii”.

„Să predai cu pasiune presupune timp de pregătire, reflecție, conectare cu elevii. Să fii director dedicat înseamnă să fii prezent și atent la oameni”, mai comentează Hagiu.

„Dacă voi fi nevoit să fac ambele lucruri în același timp, nu voi face niciunul bine. Și nu pentru că nu vreau. Ci pentru că nu se poate. Nu acum. Nu în România de azi. E vorba despre limitele unui om. Dacă decidenții politici cred că o școală din România se poate conduce printre pauze de predare, atunci înțeleg foarte puțin din ce înseamnă cu adevărat educația”, consideră Sorin Hagiu.

El mai punctează că „o școală nu este o fabrică. Nu lucrăm cu produse, ci cu viitorul unor copii. Și oricine își imaginează că un director poate gestiona o instituție, preda zilnic, scrie proiecte, semna documente și preveni crize, toate în aceeași zi, în același timp, nu doar că greșește, ci pune în pericol exact puținul care mai funcționează bine în sistemul nostru”.

„M-aș bucura să fiu parte din soluții într-un sistem îmbârligat. Dar am nevoie de condiții care să nu mă transforme într-o piesă de schimb. Înțeleg foarte bine ce presupune «eficiența bugetară» în școli. Dar mai întâi m-aș întreba: ce pierdem când pleacă oamenii buni? Când rămân doar cei care acceptă orice? Când funcția de director devine o povară, nu o misiune?”, mai declară directorul Școlii Gimnaziale Giarmata.

„E evident că tot mai puțini oameni își doresc să conducă școli. Nu pentru că nu le pasă. Ci pentru că, în loc să îi sprijine, contextul actual din educație îi împinge spre epuizare”, concluzionează directorul.

Potrivit aceluiași proiect de lege Bolojan:

• Sunt blocate din nou angajările în Învățământ și Titularizarea pe 2026, pe același model ca în ultimii 3 ani

• Rămân trei tipuri de burse școlare: de merit, tehnologice și sociale. Dispar bursele de excelență și reziliență

• De la 1 septembrie 2025, plata cu ora pentru profesori se va raporta la numărul mediu lunar de ore lucrătoare

• Din următorul an școlar, toate clasele, de la grădiniță și până la liceu, vor avea câte 2 elevi în plus

• Din anul școlar 2025-2026, norma didactică de predare pentru profesorii de gimnaziu și liceu este de 20 de ore

• Bursele studenților de la masteratul didactic vor fi reduse cu 30% și acordate doar pe perioada cursurilor și examenelor

• Prima pentru profesorii care se pensionează la vârsta standard stabilită prin lege este amânată pentru anul școlar 2026-2027

• Bursele pentru mame minore, de 700 de lei, sunt tăiate

Citește și:

Directorul Dan Ion Ionici: Dacă va trebui să predau 14 ore, îmi voi bate joc de două școli. Îmi dau demisia dacă măsurile din educație sunt adoptate

900 de directori vor fi dați afară din funcții prin comasarea școlilor în unități mai mari cu personalitate juridică, conform ministrului Daniel David: Ei nu rămân pe drumuri, că sunt profesori și se întorc la predare

Risc iminent ca deciziile actuale să nu corecteze, ci, din contră, să adâncească inechitățile din educație. Școala trebuie să fie mai întâi o stare de spirit și doar apoi o instituție – Anca Florea, directoarea adjunctă a Colegiului Național „B. P. Hasdeu” din Buzău

Directorii de școli și licee, ai CCD și CJRAE nu mai au dreptul la plata cu ora și trebuie să predea minimum 14 ore pe săptămână din 1 septembrie 2025 – proiect

Un director de școală va avea normă de predare de 14 ore, din 1 septembrie, după degrevările și creșterea normei didactice din proiectul Legii Bolojan / „Așa ies calculele”, spune Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației: Vom parcurge procedurile deja începute de mobilitate a profesorilor, le vom adapta și completa ulterior

Critici sindicale pentru tăierea banilor de la plata cu ora. Simion Hăncescu: Premierul și ministrul Educației afirmă că până acum ar fi fost o dublă plată. Nimic mai fals / Marius Nistor: Guvernul face niște calcule matematice care nu au nicio legătură cu ceea ce se va întâmpla în școli