Dirijorul Gabriel Bebeșelea: Există un exod al muzicienilor români, pentru că domeniul cultural este dureros de mult subfinanțat. E și problema sistemului educațional

[jp_post_view]
Gabriel Bebeselea / Foto: Amelie Losier
La doar 33 de ani, Gabriel Bebeșelea este deja considerat de către specialiștii din întreaga lume drept unul dintre cei mai talentați dirijori născuți în România în ultimele decenii. A câștigat numeroase concursuri internaționale, printre care și o bursă la celebra Royal Concertgebow din Amsterdam.

Toamna aceasta a fost numit dirijor principal al Filarmonicii George Enescu, fiind în paralel dirijor principal și la Filarmonica de Stat „Transilvania” Cluj-Napoca. A dirijat importante orchestre, precum Rundfunk Sinfonieorchester Berlin, Barcelona Symphony Orchestra (OBC), Orchestre National du Capitole de Toulouse, Konzerthausorchester Berlin, Filarmonica Arturo Toscanini, Orchestra Naţională Filarmonică Rusă sau Singapore Symphony Orchestra.

În România a obținut titlul de doctor în muzică la vârsta de 31 de ani, cu summa cum laude. Locuiește la Viena, dar vrea să dea înapoi României din ceea ce a învățat el peste hotare, după cum a declarat într-un interviu acordat publicației Cultura la dubă.

Cultura la dubă: Credeți că România are și o problemă în a-și păstra tinerii talentați? Nu le oferă suficient din punct de vedere financiar și profesional?

Gabriel Bebeșelea: Aici am vrut să ajung și să pun degetul pe rană.

“Există un exod al muzicienilor români, nu doar o mobilitate. Aceea e absolut necesară, dar la noi lucrurile se petrec într-un mod accelerat. Pentru că la noi, domeniul cultural este mult subfinanțat.”

Este extraordinar de dureros de mult subfinanțat.

Putem să vorbim despre cele mai mari orchestre din România, care nu se vor ridica niciodată la nivel financiar cu orchestre din Ungaria, să spunem. Nu pot deveni competitive din acest punct de vedere.

Circuitul internațional al artiștilor importanți ajunge în România cu ocazia Festivalului Enescu, care are un imens aport.

Și ca să ajungem și la artiști, punctul critic, aici e și problema sistemului educațional, care de foarte multe ori are, îmi pare rău s-o spun, diverse lacune.

Și e un punct nevralgic, asupra căruia aș insista, pentru că toți acești muzicieni au plecat din timpul studiilor.

Au plecat să-și perfecționeze arta și și-au găsit acolo sensul artistic. Atunci, e dificil să te întorci în România, unde sistemul educațional e subfinanțat, domeniul cultural e subfinanțat.

Citește în publicația Cultura la dubă interviul integral acordat de dirijorul Gabriel Bebeșelea


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Temele din vacanța de vară: Rolul lor este de consolidare a cunoștințelor și de prevenire a pierderilor, nu de transfer de responsabilitate de la învățător la părinte – avertizează cercetătorul Dacian Dolean. „Ușoară tendință de diminuare a abilităților la matematică” în vacanța de vară, pentru elevii care trec în clasa a II-a

Rolul temelor de vacanță este de consolidare a cunoștințelor și de prevenire a pierderilor, „nu de învățare de conținuturi noi”. „Ele nu ar trebui să fie văzute ca un transfer…
Vezi articolul

GRAFICE Raportul Bologna 2024: România, pe contrasens cu Spațiul European al Învățământului Superior la mai mulți indicatori. Scădere a numărului de profesori din universități, în timp ce în UE acesta crește / Cheltuielile publice pentru învățământ superior, printre cele mai mici pe continent

România a cunoscut un avans minim în ceea ce privește numărul de studenți și înregistrează rate mult în urma mediei europene în ceea ce privește participarea tinerilor și adulților la…
Vezi articolul

Peste 1.000 de pagini și grupuri de Facebook promovează conținut dezinformator, alarmist, rusofil, pseudoștiință și pe candidatul Călin Georgescu. Semnal public al unei comunități de internauți care publică lista acestora

Un grup de internauți care monitorizează dezinformarea online a identificat peste 1.000 de pagini și grupuri de Facebook care propagă în regim de „spam” conținut pseudoștiințific, pseudoreligios sau de propagandă…
Vezi articolul