Doar 1 din 3 elevi de clasa a VIII-a din județul Bihor a vorbit cu un consilier de orientare școlară înainte de a alege liceul, potrivit unui studiu sociologic realizat de Universitatea din Oradea / Aproape jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a privesc viitorul cu îngrijorare, iar 1 din 10 a fost victimă a hărțuirii

523 de vizualizări
Raport Universitatea Oradea
Elevii de clasa a VIII-a din școlile publice din județul Bihor iau decizii privind viitorul lor școlar fără sprijin adecvat: doar o treime au discutat cu un consilier de carieră, arată cel mai recent studiu Monitorul Educațional al Rezultatelor Practicilor și Atitudinilor în Școlile din Bihor 2025, realizat de Universitatea din Oradea. În același timp, aproape jumătate dintre ei privesc viitorul cu îngrijorare, 18,9% nu au pe nimeni apropiat în care să aibă încredere, iar cel puțin 1 din 10 a fost victimă a hărțuirii. Studiul a fost realizat de Universitatea din Oradea, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar și CJRAE Bihor, pe un eșantion reprezentativ de peste 2.300 de elevi. Coordonator a fost șeful școlii doctorale de sociologie, profesorul Adrian Hatos.
  • Cel puțin o zecime dintre elevi au fost victime ai minim unei forme de hărțuire în ultimul an
  • Doar o treime dintre elevi au discutat cu un consilier în carieră
  • 18,9% nu au pe nimeni de încredere la care să apeleze

Potrivit studiului, peste 56% dintre elevii din județ se hotărâseră deja, la momentul analizei, asupra școlii pe care urmau să o aleagă pentru clasa a IX-a. Cu toate acestea, doar o treime dintre aceștia au beneficiat de măcar o discuție cu un consilier școlar.

Totodată, 7,2% dintre respondenți au declarat că s-au gândit să renunțe la școală în ultimul an, iar cel puțin 10% au fost victime ale unor forme de hărțuire sau bullying.

Datele sugerează că, în lipsa sprijinului specializat, alegerile sunt influențate în principal de părinți, prieteni sau reputația școlii, iar criterii precum „siguranța în școală” sau „distanța față de casă” cântăresc aproape la fel de mult ca profilul specializării.

Această lipsă de sprijin profesional este dublată de un nivel al anxietății și fragilității emoționale în rândul elevilor. Conform raportului MERPAS 4, publicat de Universitatea din Oradea, aproape 50% dintre elevi privesc viitorul cu îngrijorare, iar 6% declară un nivel foarte scăzut de satisfacție cu viața. Mai mult, 18,9% afirmă că nu au pe nimeni apropiat în care să aibă încredere – nici familie, nici profesori, nici prieteni.

În plus, datele din studiu arată că mulți dintre elevi sunt implicați în parcursul lor școlar: media generală în clasa a VII-a a fost de 8,82, iar peste jumătate dintre respondenți au avut medii peste 9. În plus, 58% au ales filiera teoretică pentru liceu, iar peste 50% plănuiesc să urmeze studii universitare.

Totuși, aspirațiile vin într-un climat tensionat: 18,6% dintre elevi se gândesc că ar putea lucra în străinătate, iar în procesul decizional privind liceul, factorii determinanți nu sunt consilierea profesională, ci specializarea oferită de școală și percepția de siguranță.

Raportul MERPAS – Monitorul Educațional al Rezultatelor, Practicilor și Atitudinilor în Școlile din Bihor – a ajuns în 2025 la cea de-a patra ediție. Studiul este coordonat de echipa Școlii Doctorale de Sociologie din cadrul Universității din Oradea, cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Bihor și al Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională. Cercetarea s-a desfășurat între februarie și mai 2025 și a inclus 2.308 elevi de clasa a VIII-a, selectați prin eșantionare reprezentativă, acoperind toate tipurile de localități și școli.


3 comments
  1. Întrebați elevii dacă au mers la consilierul școlar,la biblioteca,dacă s au făcut experiențe la laboratorul de fizică și chimie au să spună aproape toți vă nu au existat aceste activități.Intrebati laboranții,bibliotecarii ,consilierii dacă s au întâlnit cu elevii și toți au să spună că în fiecare zi s au întâlnit cu zeci de elevi.

    1. Asa e!!!! poate nu chiar peste tot! dar in 99% din situatii, ,asa e! si vor aceleași salarii cu cei care muncesc!

  2. foarte rău că n au vorbit! de ce nu au mers la cabinetul scolii?!
    un lucru le care ar trebui sa l facă MEC ar fi sa se preocupe de dotarea cabinetelor școlare cu teste psihologice profesionale .
    școlile nu aloca bani pentru așa ceva și nu poți face minuni din nimic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Plata cu ora 2025-2026. Exemplul unui profesor de matematică cu 21 de ore, dat de liderul sindical Simion Hăncescu: Face 20 de ore cu 70 lei și a douăzeci și una oră e cu 30 lei. Aceasta este una dintre marile prostii făcute de guvernul Bolojan

Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a vorbit despre cum au fost afectați profesorii de reducerea tarifului pentru plata cu ora și a afirmat că această măsură…
Vezi articolul

În școli nu au ajuns decât la nivel declarativ profesioniști care să explice rolul vaccinării, susține Iulian Cristache, președintele federației asociațiilor de părinți, care spune că este nevoie de o campanie reală

În școli este nevoie de o campanie de vaccinare reală, la care să participe profesioniști care să aducă părinților și elevilor lămuriri despre importanța imunizării, susține Iulian Cristache, președintele Federației…
Vezi articolul

Profesoara Manuela Coțofan, despre temele pentru acasă: A integra în cele două ore zilnice o jumătate de oră de lectură înseamnă deja foarte puțin pentru nivelul elevului, aproape la nivelul de lectură al unui copil de clasa a IV-a / În momentul în care acesta se pregătește pentru o facultate sau pentru o zonă profesională, aici încărcătura temelor poate fi mai reprezentativă, spune profesoara Genoveva Farcaș

Manuela Coțofan, profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, a atras atenția că timpul pe care elevii îl pot dedica lecturii acasă este, în…
Vezi articolul

Admitere 2023. Locuri fără taxă pentru studiile de licență – 20%, iar pentru studiile de masterat – 10%, la programele în limba română ale Universității Româno-Americane / Calendar admitere, înscriere online sau în campus (P)

Universitatea Româno-Americană, pașaport către o carieră aliniată cu tendințele viitorului, anunță deschiderea perioadei de înscriere pentru anul universitar 2023-2024 la programele de licență și masterat și a pregătit 20% locuri…
Vezi articolul