Doar 1 din 50 de studenți români din peste 30 de universități din țară au beneficiat de o mobilitate academică internațională – analiză realizată de Alianța organizațiilor studențești / ANOSR: Mobilitățile „nu reprezintă un obiectiv fundamental” pentru instituțiile de profil

[jp_post_view]
Foto: © Ammentorp | Dreamstime.com
Mai puțin de 3%din totalul studenților înscriși în universitățile participante la o cercetare de specialitate au aplicat pentru o mobilitate internațională de studiu sau de practică, iar dintre aceștia și mai puțini – circa 1 din 50 – au și beneficiat de astfel de programe. Ponderea aplicanților scade la 1,5% când vine vorba despre aplicarea pentru un program de mobilitate internațională de studii, potrivit Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești – ANOSR.
  • Cercetarea menționată – care poate fi consultată integral aici – se bazează pe răspunsurile oferite de 38 de universități din România. Dintre acestea, în funcție de valabilitatea răspunsurilor, pentru analiza pe tema mobilității au fost luate în calcul 33, lipsind unele universități mari, precum Universitatea din București sau Universitatea Transilvania din Brașov, care au oferit diverse alte răspunsuri la chestionarele ANOSR, dar și universități care nu au răspuns deloc, inclusiv Politehnica București sau universitățile de medicină din București și Cluj .

Dar analiza, ale cărei date contrastează cu sprijinul declarat de universități pentru mobilitățile la nivelul învățământului superior. Potrivit ANOSR, „raportându-ne la situațiile statistice care reies în urma analizei, remarcăm faptul că internaționalizarea învățământului superior din perspectiva accesibilității mobilităților internaționale studențești outgoing nu reprezintă un obiectiv fundamental pe agenda de dezvoltare a universităților din România”.

Procentul studenților înmatriculați la studii de licență și masterat din universitățile respondente care au și beneficiat de o mobilitate academică internațională, nu doar au aplicat, este și mai mic: 2% din total.

Sursa: Raport ANOSR pe tema mobilitatilor studentesti

Iar rata de eșec este considerabilă în rândul studenților beneficiari de burse sociale: dintre cei care aplică pentru o mobilitate internațională de studii, o treime (36,4%) nu ajung să beneficieze de ea.

Circa 90% dintre mobilitățile internaționale, în universitățile respondente, sunt desfășurate din Erasmus+. Potrivit Raportului Anual Erasmus+ 2022, citat în analiza ANOSR, la nivelul învățământului superior au fost organizate, în acel an, 116 proiecte de mobilitate, care au primit cea mai mare alocare de granturi – 47,5 milioane de euro – din totalul granturilor pentru învățământ și tineret.

  • Același raport plasează totalul studenților din România care au beneficiat de mobilități internaționale de studii la un nivel mult superior față de cel raportat de universitățile respondente pentru ANOSR: 44.142 (Raport Erasmus+) față de 4.500 de studenți aplicanți (ANOSR, în cercetarea care nu ia în calcul o serie de universități mari care nu au răspuns sau au răspuns doar parțial).

Recomandări ANOSR, incluse în raport:

Reglementarea, în cadrul metodologiei privind mobilitatea academică a studenţilor, unui sistem obligatoriu de colectare a feedbackului oferit din partea beneficiarilor;

Includerea sau pilotarea unui nou indicator de calitate în metodologia privind finanțarea suplimentară a instituțiilor de învățământ superior din România, referitor la mobilitatea de practică internațională; 

Elaborarea unui nou indicator de referință în cadrul metodologiei de evaluare externă care să vizeze procentul studenților care beneficiază de bursă socială și care participă la o mobilitate internațională;

Suplimentarea cuantumului burselor pentru mobilități internaționale, din fondurile proprii ale instituțiilor de învățământ superior, pentru toți studenții care beneficiază de bursă socială și beneficiază de o mobilitate academică internațională;

Eliminarea din cadrul criteriilor de eligibilitate pentru a beneficia de o mobilitate academică internațională a celor care vizează performanțele academice pentru studenții care beneficiază de bursă socială;

Organizarea, în fiecare instituție de învățământ superior din țară, unor prezentări publice cu privire la programele de mobilitate internațională.

Foto: © Ammentorp | Dreamstime.com | Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


1 comment
  1. și care e problema ?!
    cei care vin la noi , in Erasmus , nu fac față la nivelul de aici
    cei care se duc in occident nu se adaptează la nivelul de consum de ierburi.
    ce ar fi sa învețe fiecare acolo unde crede, de ce pune presiune pe mobilități ?!?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Alianța organizațiilor studențești: Premierul Cîțu nu a acceptat nimic în privința gratuității transportului feroviar, din “motive ideologice”

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) își exprimă, într-un comunicat de presă, “indignarea” față de refuzul premierului Florin Cîțu privind gratuitățile de transport pentru studenți, în discuțiile avute…
Vezi articolul

Foarte puțini dintre copiii ucraineni merg la școală în România: raportul guvernamental privind refugiații enunță probleme și provocări, dar șchioapătă la capitolul soluții / Acțiunile României, raportate la modelul german

Numărul mic de copii ucraineni înscriși ca elevi sau audienți în școlile românești, comparativ cu totalul celor sosiți în țară, este una dintre principalele provocări enumerate în recentul raport dedicat…
Vezi articolul

Evaluările naționale – singura măsură-cheie aplicată de România pentru a reduce numărul de elevi cu rezultate slabe la Matematică și Științe, dar și aceasta e folosită fără efect / Experiența europeană arată că optim ar fi să combine cel puțin două dintr-un total trei măsuri-cheie de politică educațională – raport Eurydice

România folosește sistematic doar una dintr-o serie de trei măsuri-cheie de politică educațională pentru combaterea rezultatelor slabe la matematică și științe, anume testarea națională, iar pe aceea o folosește fără…
Vezi articolul