Doar 3,04% din PIB pentru învățământ, prin Ministerul Educației, potrivit bugetului pe 2025 adoptat de Parlament / Ministerul estimează un buget total pentru învățământ, din toate sursele de finanțare, de 4,5% din PIB / Cercetarea – sub 0,2% din PIB

[jp_post_view]
Foto: © Vinnstock | Dreamstime.com
Ministerul Educației și Cercetării primește pentru Învățământ, în bugetul pe anul 2025, propus de guvern și adoptat miercuri seară de Parlament, 58,06 miliarde de lei, reprezentând 3,04% din PIB-ul prognozat pentru anul în curs, după cum reiese din documentele privind bugetul ministerului, publicat eîn Monitorul oficial. Cercetarea, care a revenit sub umbrela MEC în actualul guvern, după mai mulți ani în care a funcționat separat de Educație, primește în noul buget doar 2,14 miliarde lei.

„În baza estimărilor actuale, bugetul total pentru învățământ (educație), incluzând toate sursele de finanțare, va atinge 4,5% din PIB (10,7% din Bugetul General Consolidat, pe cheltuieli), respectiv 0,17% din PIB pentru cercetare-dezvoltare-inovare”, potrivit datelor raportate vineri, 7 februarie 2025, de Ministerul Educației și Cercetării. Aceste date includ toate fondurile pentru educație, precum fonduri europene, fondurile proprii ale instituțiilor educaționale și ale universitate, plus bugetele de la alte ministere, instituții centrale și de la autorități locale.

Alocarea pentru Educație, prin Ministerul Educației (fără componentele de educație alocate prin alte instituții), rămâne sub 10% bugetul general consolidat (circa 8,2%), departe de ținta de 15% stabilită prin Legea educației naționale, după cum Edupedu.ro a semnalat în momentul publicării proiectului de buget.

Ca procent din PIB, valoarea bugetului pentru Educație prin MEC este mult inferioară alocării de 4,3% primită cu un an în urmă, pentru 2024 – cea mai mare din ultimii 20 de ani, decisă după greva profesorilor din 2023, după cum a scris atunci Edupedu.ro

  • Iar anul trecut Ministerul Educației a primit 57,32 miliarde lei prin bugetul inițial, iar apoi 4,5 miliarde prin rectificarea din septembrie 2024.. Aceasta duce totalul pe 2024 la 62 miliarde lei, sumă similară cu cea primită de, acum MEC pentru Învățământ, cu tot cu o serie de resurse suplimentare și superioară celei primite de la buget.

Suma pentru cercetare, de 2,14 miliarde lei, este ușor mai mare decât execuția preliminată pentru 2024, menționată în buget, de 2,05 miliarde lei. Dar suma este mai mică decât bugetul alocat cercetării fundamentale și activităților de cercetare-dezvoltare în urmă cu un an, pentru 2024, alocare de 2,36 miliarde lei. Atunci, valoarea alocării pentru cercetare reprezenta 0,13% din PIB-ul prognozat. Acum, ea este de doar 0,11% din PIB-ul prognozat pe 2025.

Această situație vine în contextul în care ținta de 1% din PIB pentru cercetare ar fi trebuit atinsă din 2020, dar a fost amânată permanent de atunci, Edupedu.ro scriind în decembrie 2024 despre o nouă amânare pentru 2026.

Bugetul a fost adoptat de Parlament în seara de miercuri, 5 februarie, după ce a trecut de comisiile de specialitate. În plen au fost supuse votului și o serie de amendamente precum cele privind finanțarea programului școală după școală pentru circa 100.000 de elevi și  pentru Programul „Masă sănătoasă” pentru 1 milion de elevi, amendamente respinse.

Foto: © Vinnstock | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


5 comments
  1. Acesta e bugetul prognozat
    La final de an va fi ,ca de obicei, mult mai mic.

    Dar vor cere performanță ca in Estonia, Finlanda sau mai stiu eu ce țări cu buget la educației de 8% din PIB.
    Un PIB mai mare ca al României.

    2 lei dai, calitate de 2 lei primești.

  2. Toate televiziunile vorbesc despre mărirea bugetului educației, dar profesorii navetiști află că nu li se mai decontează naveta. Reiau teza că dezbaterea planurilor cadru reprezintă doar o fumigenă care să oculteze adevăratele subiecte publice: lipsa de legitimitate a guvernului, condus în continuare de o gașcă infracțională, lipsa legitimității reformelor (propuse și susținute prin trafic de influență politică sau asigurată la comandă), o austeritate dictată celor deja nedreptățiți, asigurarea de sinecuri unor fripturiști etc.

    1. Când asociez „trafic de influență” și „politică” mă refer la impunerea legilor educației în total dispreț față de vocea societății, pohta ce a pohtit președintele consiliat de traseiști, fripturiști și securiști. Un exercițiu de voință arbitrară, operaționalizat prin tranzacționarea guvernării către falangele inepte ale grupului Nordis.

  3. Si cum ramane cu decizia acestui ministru, cel care ameninta (in gluma, din cate se vede) cu demisia daca bugetul este insuficient.
    Acum vine si spune cat de fericit este cu acest buget minuscul. Si ca nu-i adevarat, ca daca ne scotocim si in alte buzunare, putem adauga alti banuti.
    Pai cat de normal poate fi ca din alte surse sa adaugi 50% din buget, iar apoi sa te lauzi ca astia-s, de fapt, bani de la buget? Ca si cum i-ai spune unui angajat cu 3000 de lei/luna ca el are, de fapt, 4500 de lei pe luna, pentru ca tocmai a primit niste bani imprumut de la un vecin.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ludovic Orban: Numărul de elevi cu COVID-19, ca procent, a fost de 6,3% pe populație școlară. Nu există o creștere semnificativă a îmbolnăvirilor pe această categorie de vârstă / În școli și universități, deciziile comitetelor pentru situații de urgență să țină cont cu strictețe de reglementările legale, nu de bunul plac al unor directori de școli

Premierul Ludovic Orban a declarat în această seară că „este evidentă o tendință de creștere a numărului de cazuri” de infectare cu noul coronavirus, motiv pentru care le-a cerut comitetelor…
Vezi articolul

Trebuie să nu corelăm examenul de bacalaureat viitor cu ceea ce se dă acum pentru disciplina Matematică, pentru Limba și literatura română, spune Gabriel Vrînceanu, șef-serviciu Curriculum: Nu vom mai avea la o probă, sper, un elev care dă un examen dintr-un studiu de 4 ore pe săptămână al unei discipline, iar alt elev dă dintr-o tematică a unui an de studiu

Gabriel Vrînceanu, șef-serviciu Curriculum în cadrul Ministerului Educației și Cercetării (MEC), a declarat că „trebuie să nu corelăm examenul de bacalaureat viitor cu programele și cu ceea ce se dă acum…
Vezi articolul

Ministrul Daniel David, despre concursul de angajare a profesorilor, Titularizarea: Avem o procedură, o metodologie și o practică veche. Sigur că merită să fie analizate / Secretarul de stat Sorin Ion: Nu excludem ca în viitor lucrurile să se schimbe

Modalitatea de angajare a profesorilor în școli, concursul național de Titularizare, va fi analizată, spune ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, în prima conferință de presă după numirea din decembrie…
Vezi articolul