DOCUMENT Bursa de reziliență să fie reconfigurată sau înlocuită cu vouchere educaționale, propune echipa de cercetare a Institutului de Științe ale Educației în răspunsul interzis la publicare de ministrul Daniel David / Banii economisiți prin regândirea burselor să fie reinvestiți tot în educație

Analiza semnată de cercetătorii Institutului de Științe ale Educației (IȘE) arată că este nevoie de reintroducerea bursei de reziliență, eliminată ca urmare a măsurilor fiscal-bugetare adoptate de Guvernul Bolojan, arată documentul consultat de Edupedu și pe care ministrul Educației a refuzat să îl publice. Dacă bursa de reziliență nu va fi păstrată, se recomandă înlocuirea ei cu forme alternative de sprijin a elevilor vulnerabili, cum ar fi voucherele educaționale, iar „fondurile economisite prin recalibrarea sistemului de burse să fie reinvestite tot în educație ‒ de exemplu, în programe complementare de sprijin pentru elevi, dezvoltarea resurselor umane sau modernizarea infrastructurii școlare”, mai este precizat în document.

Răspunsul referitor la burse oferit de Institutul de Științe ale Educației în analiza realizată asupra măsurilor din educație luate de Guvernul Bolojan, ascuns până astăzi de Ministerul Educației, depășește 6 pagini, dintre care una doar de bibliografie.

Capitolul destinat burselor începe cu următorul disclaimer: „În absența unei metodologii detaliate privind acordarea celor trei tipuri de burse prevăzute de noua legislație, formularea unor ipoteze solide cu privire la impactul potențial al măsurilor fiscal-bugetare actuale rămâne limitată”, este precizat la sfârșitul primului paragraf referitor la burse.

Mai exact, răspunsul IȘE este structurat astfel:

• Context național și date recente
• Bursele pentru elevi și echitatea în educație
• Recompensele financiare și performanța școlară
• Considerații preliminare asupra noilor măsuri privind bursele școlare
• Bibliografie

Analiza IȘE, cenzurată de ministrul Daniel David – sub pretextul că un răspuns pentru presă are nevoie de peer-review și de un rezumat extins în limba engleză – arată că banii economisiți prin regândirea burselor ar trebui să fie reinvestiți tot în sistemul educațional:

„Având în vedere concluziile studiului IȘE, alături de nivelul redus al finanțării educației la nivel național și de alte argumente dezvoltate în secțiunile următoare, regândirea sistemului de burse școlare poate părea justificată; însă, pentru ca această inițiativă să beneficieze de susținere deplină și să își păstreze orientarea spre calitate și echitate, ar fi dezirabil ca, în măsura în care situația economică o permite, fondurile economisite prin recalibrarea sistemului de burse să fie reinvestite tot în educație ‒ de exemplu, în programe complementare de sprijin pentru elevi, dezvoltarea resurselor umane sau modernizarea infrastructurii școlare”, se arată în analiză.

Eliminarea bursei de reziliență reactivează inechitățile

În ceea ce privește eliminarea bursei de reziliență, analiza arată că această măsură „poate ridica unele semne de întrebare, întrucât introducerea acesteia urmărea reducerea decalajelor educaționale prin sprijinirea elevilor care reușeau să-și mențină rezultatele școlare la un nivel relativ bun, dar care nu se calificau pentru bursele de merit. Astfel, pot crește inegalitățile, se pot accentua decalajele educaționale și se pot reactiva inechitățile care fuseseră recunoscute oficial și corectate parțial. Elevii din medii defavorizate sau cu traiectorii educaționale discontinue sunt cei mai expuși acestor măsuri; o parte dintre ei vor pierde efectul cumulării cu bursa socială (bursa de reziliență putea fi cumulată cu bursa socială, ajungând la 600 lei/lună – un sprijin semnificativ pentru elevii din medii defavorizate). Eliminarea bursei de reziliență reduce la jumătate sprijinul financiar lunar pe care îl primeau o parte dintre elevii vulnerabili. Pentru acești elevi, această reducere poate însemna imposibilitatea de a acoperi costuri esențiale (alimente, îmbrăcăminte, transport, rechizite).

În absența unui mecanism alternativ care să preia funcția compensatorie intenționată prin bursa de reziliență, există riscul ca sprijinul financiar să se concentreze exclusiv în zona performanței de top și a vulnerabilității sociale severe, lăsând fără susținere elevii aflați pe traiectorii de recuperare și progres educațional în condiții dificile”, este precizat în document.

În ceea ce privește eficiența burselor în a-i motiva pe elevi să învețe, IȘE citează mai multe studii, ale căror rezultate sugerează să „eficiența burselor ca instrument motivațional depinde în mare măsură de tipul de motivație pe care îl activează și de modul în care sunt concepute și comunicate” și afirmă din nou că „în absența unei metodologii oficiale publicate, nu putem realiza o analiză aprofundată a impactului noilor măsuri asupra calității educației”.

La finalul documentului sunt formulate sugestii referitoare la noua metodologie de acordare a burselor, care urmează să fie elaborată pentru anul școlar 2025-2026, printre care reintroducerea bursei de reziliență sau a unor „măsuri alternative, precum vouchere educaționale sau acces gratuit la resurse suplimentare”, stabilirea și comunicarea clară și previzibilă a criteriilor de acordare și a calendarului burselor.

„În încheiere, reiterăm câteva aspecte care ar merita o atenție specială în elaborarea noii metodologii de acordare a burselor:

• Reintroducerea unor mecanisme de sprijin pentru elevii care reușesc să mențină un nivel bun de performanță în ciuda dificultăților. Acestea pot lua forma unei burse de reziliență reconfigurate sau a unor măsuri alternative, precum vouchere educaționale sau acces gratuit la resurse suplimentare.
• Asigurarea unei comunicări clare și previzibile privind criteriile de eligibilitate și calendarul burselor, astfel încât elevii și familiile acestora să își poată doza eforturile și așteptările într-un mod realist și echilibrat.
• Reducerea birocrației asociate procesului de acordare a burselor, pentru a facilita accesul echitabil al tuturor familiilor, indiferent de statutul socio-economic, și pentru a diminua volumul de muncă administrativă al personalului școlii”, mai apare în analiza IȘE.

EXTRAS DIN DOCUMENT Răspunsul Institutului de Științe ale Educației (IȘE) referitor la bursele școlare conceput la solicitarea Edupedu.ro cu analiza măsurilor fiscal-bugetare în educație prevăzute de Legea Bolojan (analiză ascunsă de ministrul Educației și Cercetării, Daniel David):

Informații de context

Edupedu a obținut analiza cercetătorilor asupra impactului Legii-Bolojan în educație, care a ajuns la Ministerul Educației și Cercetării semnată de cercetătorii Institutului de Științe ale Educației și a fost refuzată la publicare de ministrul Daniel David, după cum acesta a recunoscut și a relatat că datele din raport au fost manipulate, iar ministerul a remis presei 2 pagini cu fragmente editate din răspunsul de 23 de pagini formulat de cercetători la solicitarea noastră.

• Pe 7 iulie 2025, Edupedu.ro a transmis o solicitare oficială Institutului de Științe ale Educației (IȘE), în care am cerut explicit punctul de vedere al echipei de cercetare cu privire la efectele măsurilor în educație anunțate de Guvern în așa-numita Lege Bolojan.

În solicitarea Edupedu.ro către IȘE, din 7 iulie 2025 au fost formulate următoarele întrebări care au vizat bursele:

„3. Pe baza studiilor disponibile și a expertizei interne a ISE, ce efecte pot fi anticipate ca urmare a aplicării acestor măsuri?
– Cum sunt afectate calitatea predării, echitatea în educație, motivația profesorilor și accesul elevilor la educație de calitate?
– Ce efecte de domino pot apărea, inclusiv în ceea ce privește organizarea rețelei școlare, riscurile de segregare, deficitul de resurse umane sau actul managerial în unitățile comasate?

4. Există în literatura de specialitate sau în cercetările realizate de ISE recomandări care susțin sau, dimpotrivă, contrazic direcția acestor politici publice recente?”

Răspunsul primit de la Ministerul Educației și Cercetării, prin Biroul de presă, pe 17 iulie 2025:

Vă transmitem, mai jos, punctul de vedere al Institutului de Științe ale Educației în legătură cu aspectele menționate, răspunzând astfel întrebărilor 3 și 4 din solicitarea dvs., fără însă a putea face o analiză riguroasă și detaliată, în intervalul de timp avut la dispoziție:

• modificarea criteriilor și cuantumului burselor elevilor, prin eliminarea burselor de reziliență și performanță și reducerea la 15% dintr-o clasă a numărului burselor de merit, indiferent de numărul elevilor cu medii peste 9.00;
  • A se vedea raportul ISE privind bursele școlare, disponibil pe site-urile MEC și ISE.

Edupedu a arătat că formularea de tipul „a se vedea raportul IȘE privind bursele” a fost ambiguă și nu a oferit poziția clară a echipei de cercetare, contrar pozițiilor oferite redacției până acum de cercetătorii de la Institut, chiar și în perioada 2010-2024, în care instituția a funcționat ca unitate de cercetare în interiorul ministerului, răspunsurile fiind documentate și oferind argumente științifice, date și evidențe.

Despre bursele școlare

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat, la începutul lunii iulie, reforma sistemului de burse școlare din anul școlar 2025-2026, pe fondul măsurilor de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan care modifică printre altele și legile educației, prin care bursele de excelență și de reziliență au fost eliminate. De asemenea, au fost redus la 15% dintr-o clasă numărul burselor de merit, indiferent de numărul elevilor cu medii peste 9.00. 

Argumentele autorităților au fost că actualul sistem de burse este „nesustenabil” și că întreține o deviere de la sensul de „merit”.

Pentru anul școlar 2024 – 2025, cuantumul minim al burselor a fost: 

• pentru mamele minore – 700 lei/lună
• bursa de excelență – 700 de lei tipul II sau 925 / 1.850 / 2.775 / 3.700 de lei tipul I (sursa)
• bursa de merit – 450 lei/lună;
• bursa de reziliență – 300 lei/lună;
• bursa socială – 300 lei/lună;
• bursa tehnologică – 300 lei/lună;

Foto: © Aaron Amat | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Ultimele burse de merit în forma actuală și ultimele burse de reziliență din istorie vor fi primite de elevi pe 18 iulie, pe zilele de școală din iunie: 321 lei cea de merit și 214 reziliență. Elevii care au fost în EN și Bac primesc burse pentru zilele până la afișarea rezultatelor în iulie

Derapaj grav la Ministerul Educației: în loc de punctul de vedere al Institutului de Științe ale Educației pe măsurile din Legea Bolojan, am primit un răspuns politic de la Minister. Răspunsul MEC reproduce declarații recente ale ministrului Daniel David, nu analiza cercetătorilor IȘE

EXCLUSIV DOCUMENT Răspunsul interzis la publicare de ministrul Daniel David, conceput de cercetătorii din științele educației: Norma didactică a profesorilor din România NU este sub media Uniunii Europene, în Germania plata cu ora este între 23 și 40 de euro/oră, iar în Franța 88% dintre profesori au cel puțin o normă de ore suplimentare plătite cu 40 euro/oră / Banii de burse trebuia păstrați în educație