DOCUMENT Cum arată Ghidurile cu măsuri sanitare pentru începerea școlilor în Republica Moldova versus România

5.278 de vizualizări
Republica Moldova a publicat ghidurile cu măsuri sanitare pentru începutul anului școlar 2020-2021, potrivit Ministerului Educației de la Chișinău. Documentele sunt elaborate de cele doupă ministere, al Educației și al Sănătății, împreună cu Organizația Mondială a Sănătății și UNFPA – Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, potrivit antetului publicațiilor. Prin comparație, Ghidul românesc cu măsuri sanitare nu a fost încă finalizat, este în consultare publică pe site-ul Ministerului Sănătății și nu există un orizont de timp clar pentru aprobarea sa. Realizatorii ghidului din România sunt specialiștii locali de la INSP și ministerele Educației și Sănătății.

Cele două ghiduri au câte 8 sau 9 pagini, unul este pentru ciclul de învățământ primar și celălalt pentru gimnaziu și liceu. Adresarea din ambele documente este prietenoasă, grafica și designul sunt adecvate pentru orice vârstă, dar mai ales pentru elevii cărora li se adresează.

Ghidul cu măsuri sanitare din Republica Moldova pentru elevii din ciclul primar are două personaje care poartă copiii prin școala redeschisă în vremuri de pandemie: Dragoș și Ilinca.

În Ghidul făcut de autoritățile de la Chișinău, împreună cu experții internaționali de la Agenția ONU și Organizația Mondială a Sănătății, purtarea măștii de către elevii din ciclul primar nu este obligatorie ci cu titlu de recomandare. 

Ghidul le explică tuturor copiilor, pe înțelesul lor, regulile elementare de igienă și ce înseamnă distanțarea:

  • „Înainte să intru în clasă, mă spăl pe mâini cu apă și săpun cel puțin 20 de secunde (cât cânt de 2 ori refrenul la cântecul ”Am o căsuță mică”).
  • Dacă nu am acces la apă, atunci îmi dezinfectez mâinile.
  • Respect distanța între colegi de cel puțin 1,5 m, adică 2 pași cel puțin
  • La lecție ocup același loc în bancă și nu mă deplasez prin clasă fără rost.
  • Ating doar obiectele personale: pixuri, creioane, caiete, manuale, telefon.
  • Evit a face schimb de obiecte și de gustări cu colegii mei.
  • Tușesc în pliul cotului sau într-un șervețel de unică folosință, pe care îl arunc apoi la coșul de gunoi.
  • Socializez și comunic cu colegii și profesorii doar prietenos.
  • Comunic imediat învățătoarei/învățătorului dacă eu sau cineva dintre colegii mei nu ne simțim bine.
  • Frecventez toate lecțiile organizate în școală sau online conform orarului stabilit.
  • Sunt activ/ă la lecții și respect conștiincios toate regulile de comportament”

Ghidul pentru elevii de liceu și gimnaziu prevede că în sala de clasă masca va fi purtată doar dacă nu poate fi menținută distanța de 1,5 metri.

În interiorul ghidurilor este și o secțiune specială pentru coordonatele elevului, traseul de deplasare de la și spre sala de clasă, precum și pentru orarul pe care-l va avea acesta, astfel încât documentele să fie unele utilitare, iar ghidurile să poată fi folosite în permanență, nu răsfoite o dată și apoi uitate sau aruncate.

Ultima pagină conține din nou date esențiale. Sunt datele de identificare, numele și prenumele, ale persoanelor care îl pot ajuta la nevoie: Învățătoarea, dirigintele, psihologul școlar, asistentul medical sau medicul școlii, persoana responsabilă cu măsurile anti-COVID, directorul și părinții. Aceste nume îi pot da elevului încredere că mereu, indiferent de situația prin care trece, are la cine să apeleze pentru că știe în permanență cine are responsabilitatea.

Cum arată Ghidul din România

Ghidul românesc impune masca drept obligatorie pentru toți elevii din ciclul primar, gimnazial și liceal. Distanțarea fizică a fost scăzută la 1 metru, iar autoritățile au anunțat că elevii pot sta chiar și câte doi într-o bancă, acolo unde nu au locuri suficiente la școală, cu condiția să fie montat un paravan de plexiglass.

Un document rigid, expresia autorității care impune reguli și care nu oferă nicio explicație pentru asta, niciun motiv sau vreo lămurire, așa arată Ghidul cu măsuri sanitare pentru începerea școlii făcut de cele două ministere din România. Potrivit surselor Edupedu.ro, la alcătuirea acestor ghiduri nu a fost consultat niciun expert străin sau român din afara celor două instituții și a agențiilor subordonate. Au fost, în schimb, consultate sindicatele din Educație, reprezentanții părinților și unele organizații.

Ghidul din România are 20 de pagini și este mai degrabă sub formă de act normativ decât de ghid. Descarcă de aici Ghidul Ministerului Sănătății.


1 comment
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Studiile superioare contează masiv în reușita antreprenorială în România, dar învățământul antreprenorial este în urma majorității țărilor, iar frica de eșec în ceea ce privește inițierea unei noi afaceri este cea mai mare din regiune –  raport internațional

Aproape toți antreprenorii români aflați la început au studii superioare sau postliceale, la fel și peste jumătate dintre antreprenorii consacrați, arată un raport internațional realizat în circa 50 de țări…
Vezi articolul

Peste 7.300 de elevi care începeau clasa a VIII-a în 2022 nu s-au mai înscris în clasa a IX-a în 2023 – echivalentul a 295 de clase de liceu, arată datele Ministerului Educației și Cercetării / Numărul elevilor care au abandonat școala este mai mare decât cel din anul anterior

Peste 7.300 dintre elevii care începeau clasa a VIII-a în 2022 nu s-au mai înscris în clasa a IX-a în anul școlar 2023-2024, potrivit ultimului raport privind starea învățământului preuniversitar…
Vezi articolul

Revista Science: Măsurile anti-pandemie care afectează bunăstarea copiilor, cum ar fi închiderea școlilor, trebuie luate doar dacă sunt dovedit utile / Există foarte multe dovezi că astfel de măsuri mai mult dăunează celor mici

La opt luni de când pandemia de Covid-19 a cauzat închiderea școlilor în majoritatea țărilor lumii, timp în care s-a făcut școală online după posibilități, s-au dat examene și s-a…
Vezi articolul

VIDEO Andrei Pleșu și „perplexitățile” sale despre ce se mai finanțează în cercetarea internațională și ce întrebări își pun cercetătorii. De la „de ce au zebrele dungi?” și dacă „zebrele sunt negre cu dungi albe sau albe cu dungi negre?”, până la „problemele de gender din mânăstirile grecești de secol IV”

Tendința ca cercetarea să fie finanțată doar pentru proiecte „de actualitate” sau care sunt „în trend” a fost abordată de scriitorul Andrei Pleșu în cadrul conferinței „Abisuri tematice – ce…
Vezi articolul