DOCUMENT Educația să primească 3 miliarde de euro – 10% din Planul Național de Redresare și Reziliență, cere Federația părinților într-o scrisoare adresată premierului Cîțu / Alocarea a 3% sau 6% „e insuficientă pentru necesitățile educației”

Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP) îi solicită premierului Florin Cîțu, într-o scrisoare deschisă, să aloce educației 10% din suma totală de 30,5 miliarde euro din fondurile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Intenția de alocare a 3%, sau maximum 6% (…) este insuficientă pentru necesitățile educației”, arată FNAP.

Aceasta arată că o alocare de 10% ar echivala cu un plus de 0,2% din PIB, anual: „Plusul nu este foarte mare, dar poate ajuta la modul real sistemul educaţional, dacă acești bani merg către digitalizarea sistemului, programe adaptate, laboratoare, școli „verzi” și alte componente ce țin de logistică școlară”, afirmă FNAP-IP.

Potrivit organizației, „educaţia nu reprezintă o cheltuială, o povară pentru bugetul statului, ci o investiţie pe termen lung, constantă, care se regăseşte în fiecare dintre cei 6 piloni principali care stau la baza PNRR”, se arată în scrisoare.

Scrisoarea integrală a Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți către premierul Florin Cîțu:

„Către Guvernul României,

În atenția Domnului Prim-Ministru Florin CÂŢU,

Stimate Domnule Prim-Ministru,

România își poate defini rolul de stat european în funcție de modul în care își prioritizează Educația.

Educația nu reprezintă o „cheltuială” – conform afirmaţiilor dumneavoastră -, ci o investiție care are un rol major în ceea ce ar trebui să reprezinte viitorul acestei țări. Este ştiut, şi trebuie să recunoaştem, că fără o finanțare corespunzătoare, sau cu o finanțare care merge într-un procent major doar către componenta salarială, educația rămâne la stadiul de deziderat politic.

Domnule Prim-Ministru, suntem conştienţi că trecem printr-un context pandemic şi că bugetul național trebuie constituit responsabil, dar avem obligaţia să constatăm şi să acceptăm cu aceeaşi responsabilitate că lipsa finanțării corespunzătoare din ultimii 10 ani a condus la o scădere drastică a calităţii sistemului educațional.

Federaţia Naţională a Părinţilor solicită alocarea a 10% din suma totală de 30,5 miliarde euro din fondurile cuvenite din Planul Naţional de Redresare și Reziliență, denumit în continuare PNRR.

Intenția de alocare a 3%, sau maximum 6%, doar din componenta de împrumuturi (16,7 miliarde euro) sau din granturi (13,8 miliarde euro), este insuficientă pentru necesitățile educației.

Suma totală este pentru un exercițiu financiar de 6 ani. Un procent de 10% din 30,5 miliarde euro reprezintă, cu aproximaţie, 500 milioane euro/an, adică un plus de 0,2% din PIB, anual.

Plusul nu este foarte mare, dar poate ajuta la modul real sistemul educaţional, dacă acești bani merg către digitalizarea sistemului, programe adaptate, laboratoare, școli „verzi” și alte componente ce țin de logistică școlară. PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020 . Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în decembrie 2026.

Educaţia nu reprezintă o cheltuială, o povară pentru bugetul statului, ci o investiţie pe termen lung, constantă, care se regăseşte în fiecare dintre cei 6 piloni principali care stau la baza PNRR:

– Tranziția spre o economie verde: școli sustenabile și investiții în cercetarea universitară;

– Transformarea digitală: investiții în baza materială și umană a școlilor și a universităților de profil și în creșterea calității resursei umane;

– Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă: educarea şi creşterea calităţii resursei umane pentru profesionalizarea forței de muncă, adaptată la cerințele reale ale pieței muncii din România și din Uniunea Europeană;

– Coeziunea socială și teritorială: reducerea abandonului școlar și a șomajului în rândul tinerilor;

– Sănătate și reziliență instituțională: cabinete medicale școlare, ridicarea standardelor de calitate privind pregătirea viitoarelor cadre medicale;

– Copii, tineri, educație și competențe. Investiția în educație, prin avantajele pe care le creează reprezintă plus valoare la nivelul întregii societăți prin: cariere profesionale, studii superioare, salarii mai mari și, indirect, taxe mai mari și venit în PIB.

Investiția în educație reprezintă, practic, investiția în viitorul României pentru calitate şi competitivitate la nivel global.

Astfel, pentru ca politica educaţională a României să se situeze, cu adevărat, la standarde europene, este imperios necesar să se țină cont de Raportul Comisiei pentru Educaţie şi Cultură din Parlamentului European care vizează punerea în aplicare a spațiului european al educației.

În acest sens, Stimate Domnule Prim-Ministru, vă adresăm rugămintea să analizaţi solicitarea noastră şi să dispuneţi demersurile necesare în vederea alocării unui procent de 10% din suma totală a PNRR pentru educaţie.

Cu toată consideraţia,

PREŞEDINTE,

Iulian CRISTACHE”

Parlamentul European a aprobat, pe 10 februarie, Mecanismul de redresare și reziliență, conceput pentru a ajuta statele membre să combată efectele pandemiei de COVID-19, cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri.

Mecanismul de redresare și reziliență este cel mai important constitutiv element al pachetului de stimulente aferent Instrumentului european de redresare „Next Generation EU”, în valoare de 750 de miliarde EUR, precizează Parlamentul European.

Prin Mecanism, se pun la dispoziția statelor membre 672,5 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi pentru a finanța măsuri naționale care atenuează consecințele economice și sociale ale pandemiei.

__________

Proiectul ”The European Parliament: leadership during historical change” este finanțat de Parlamentul European prin DG Communication. Edupedu.ro este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate reprezenta poziția Parlamentului European.