În perioada 8-14 august se reiau activităţile privind constituirea posturilor didactice/catedrelor, încadrarea personalului didactic de predare şi soluţionarea cererilor de completare a normei didactice de predare la nivelul școlilor și grădinițelor, potrivit unui document pus în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării. Este vorba despre procedura privind constituirea normelor didactice de predare-învățare-evaluare în învățământul preuniversitar, an școlar 2025-2026.
Proiectul prevede aplicarea măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare prevede, cunoscută drept Legea Bolojan.
Art. 6 – „(1) În perioada 8-14 august 2025 la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ de stat se pot revizui disciplinele opţionale pentru anul şcolar 2025-2026 şi se reiau activităţile privind constituirea posturilor didactice/catedrelor, încadrarea personalului didactic de predare şi soluţionarea cererilor de completare a normei didactice de predare la nivelul unităţilor de învăţământ a personalului didactic care beneficiază de aceste drepturi”, prevede documentul pus în dezbatere publică.
Proiectul stabilește în ce ordine se va realiza încadrarea profesorilor:
Art. 6 – „(2) Prin derogare de la prevederile Metodologiei – cadru, în fiecare unitate de învăţământ de stat, după reconfigurarea formaţiunilor de studiu şi stabilirea numărului total de ore pentru fiecare disciplină, conform planurilor-cadru de învăţământ aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării în vigoare, raportat la numărul de ore din norma didactică corespunzător activităţilor de predare-învăţare-evaluare stabilite conform prezentei Proceduri, se realizează încadrarea cadrelor didactice, în ordine, după cum urmează:
a) cadre didactice titulare în unitatea de învăţământ, angajate cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată până la data de 1 septembrie 2024, inclusiv, şi cadre didactice debutante prevăzute la art. 24 alin. (6) din Metodologia – cadru;
b) cadre didactice titulare în unitatea de învăţământ, angajate cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată până la data de 1 septembrie 2024, inclusiv, care şi-au întregit norma didactică de predare începând cu anul şcolar 2025-2026;
c) cadre didactice debutante prevăzute la art. 24 alin. (4) din Metodologia – cadru, angajate cu contract de muncă pe perioadă determinată;
d) cadre didactice debutante prevăzute la art. 24 alin. (4) şi (6) din Metodologia – cadru care şi-au întregit norma didactică de predare începând cu anul şcolar 2025-2026;
e) cadre didactice titulare transferate, începând cu data de 1 septembrie 2025, în unitatea de învăţământ ca urmare a soluţionării restrângerii de activitate;
f) cadre didactice angajate pe durata viabilităţii postului, până la data de 1 septembrie 2024, inclusiv, care au obţinut cel puţin media 7 la concursul naţional, sesiunea 2025, denumit în continuare concurs, şi care devin titulare începând cu data de 1 septembrie 2025 pe posturile didactice/catedrele pe care sunt deja angajate;
g) cadre didactice titulare şi cadre didactice angajate pe durata viabilităţii postului, până la data de 1 septembrie 2024, inclusiv, repartizate începând cu data de 1 septembrie 2025, în unitatea de învăţământ prin pretransfer, respectiv modificarea repartizării;
h) cadre didactice angajate pe durata viabilităţii postului, până la data de 1 septembrie 2024, inclusiv;
i) candidaţii care au obţinut cel puţin media 7 la concurs, repartizaţi pe posturi didactice/catedre vacante publicate pentru concurs începând cu data de 1 septembrie 2025, în perioada 31 iulie – 4 august 2025, în ordinea descrescătoare a mediilor de repartizare;
j) cadre didactice pentru care s-a aprobat modificarea duratei contractului individual de muncă din durată determinată de un an în contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului/catedrei începând cu data de 1 septembrie 2025;
k) cadre didactice care au dobândit cel puţin definitivarea în învăţământ sau care au promovat examenul naţional de definitivare în învăţământ, sesiunea 2025, şi beneficiază de prelungirea contractului individual de muncă pe perioadă determinată în anul şcolar 2025-2026, conform prevederilor art. 63 din Metodologia-cadru.”
Iată ce prevăd art. 24 și art. 63 din Metodologia-cadru de mobilitate pentru anul școlar 2025-2026
Proiectul poate fi consultat mai jos:
Informații de context
Amintim că vineri seara a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Conform Legii Bolojan, noile norme didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Citește și:
DOCUMENT Procedura de constituire a normelor didactice pentru profesori, în dezbatere. Titularii care nu-și pot constitui cele 20 de ore intră în restrângere de activitate / Profesorii pot opta, din proprie inițiativă, pentru diminuarea normei și a salariului aferent, dacă nu sunt mulțumiți de orele primite în alte școli
R.P.
Redacția
6 comments
Deci vor face cate 2-3 dosare pt ca Ministerul in batjocură și incompetență nu e in stare sa gândească un sistem prin care sa publice o listă cu punctajele si sa o folosească in toate etapele in loc sa dispere oamenii cu sute de pagini si dosare peste dosare.
ședința publica pt titularizarea 2024 e între 31 iulie – 4 august și reorganizarea încadrării între 8 și 14 august?
Există posibilitatea ca un proaspăt titular, pe data de 4 august, să constate că pe 8 august întra la restrângere pt ca o parte din ore nu au fost retrase pentru a completa titularilor mărirea de norma cu 2 ore?
turnul Babilon . asta va fi in educatie. daca până acum a fost lupta pt gradații , plachete , directorul anului și alte defilări și onoruri ongisto-ceaușiste de acuma incepe lupta supraviețuire , faza pe catedra /scoala/ sector/ etc .acuma romanul va scoate tot ce l a invatat istoria cu epigenetica aferenta de la romani încoace . (homo homini lupus)
sa ne țină ăl’ de sus sanatosi și cu mințile in cap ..
ignorați absenta majusculelor , majuscule sa puna cine are de spus ceva mai important.
,,Cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister.”
Jocul cu cuvintele și cu virgulele poate crea monștri!
Acel ,,sau” (fără a fi nevoie să fie precedat de virgulă) face posibilă imposibilitatea ierarhizarii!
Deci poate fi criteriu de departajare pe cele n ore? Cine pleacă/ cine rămâne dacă ai un profesor cu criteriul vechimii și al gradelor ( pe care-l autetifică atât competențele, cât și experiența) și unul pe care directorul, dragul de el, în mărinimia sa (mai ales dacă el a semnat pentru venirea sa în școală), îl definește rapid ca fiind unul cu mai mare ,,performanță educațională”- după ce i-a dat câțiva ani la rând doar clasele bune, deci pentru care are și argumente?
Avem nevoie de minister pentru claritate, de privire unitară în sistem, de criterii măsurabile!
Dacă e să stăm la cheremul directorului care spune că nu ai făcut suficient ( in viziunea lui), în condițiile în care el alocă preferențial resursele, vom ajunge din nou la aberații (a se vedea gradațiile de merit)!
Trebuie să înțelegem că sistemul , așa cum e el azi, are nevoie de reformare, pentru ca ulterior să se poată lua deciziile cele mai bune (în raport cu sistemul cât și cu angajatul) la nivel de școală!
Sunt atatea abuzuri care îl vulnerabilizează și totuși, din nou, s-ar putea să nu vedem sancțiuni (la pachet, pentru modul greșit în care directorul definește performanța educațională) pentru cel care face alegeri subiective! Și pentru care apoi, iată, plătim toți!
Dacă va rămâne așa formulat, acolo e locul vulnerabilității, deci unde subiectivitatea e lăsată de cel care reglementează pentru ca orice alegere să fie legală!
Dacă la nivel de instituție ierarhizarea nu este făcută pe criterii măsurabile ( mergându-se pe unele subiective- folosite anterior inclusiv în distribuirea resurselor către profesori), despre ce vorbim?
Trebuie asigurat prin reguli clare cadrul în ceea ce privește transparența deciziilor de la nivel de instituție (atât față de angajați, cât și față de autoritățile de reglementare superioare școlii) !Sunt diferențe foarte mari de abordare în ceea ce privește deținerea informației chiar intre angajații aceleiași școli, de popularizare a modului în care se iau deciziile, de diseminare a deciziilor luate etc.!
Dacă e să vedem binele acestui moment, putem vorbi despre exersarea unui alt tip de comportament al managerilor – cel în care se evaluează competențele individului – unele pe care le-a pus acesta la dispoziția sistemului!
Nu ar trebui să fie lăsate debușeuri discriminatorii în evaluare de genul ,, x a adus o mai mare contribuție decât y” , pentru că una e resursa pe care tu ai pus- o la dispoziția sistemului, altceva e ce a facut managerul cu această resursă ( a distribuit-o obiectiv sau nu)! Un om care s-a format pe un anumit domeniu și-a exersat competențele – identificate sau neidentificate / recunoscute sau nerecunoscute de un anumit director! El nu putea să facă dihotomii în creier! Orice formare a lui ( cea continuă, cea dată de exersarea ca profesor) poate fi citită în diferite feluri azi de un director, dacă i se dă acestuia posibilitatea! Sunt foarte multe capcane de management! Vor exista directori care vor prioritiza, ca de obicei, micul grup de interese!
De aceea totul trebuie să fie transparent, ierarhizabil pe competențe (măsurabil, evaluabil)!
Mulțumim că v-ați bătut joc de noi lăsându-ne să dăm titularizare și să fim șomeri.