Două ore pe săptămână pentru limba modernă 2 la liceu, cer mai mulți profesori de franceză, într-un Memoriu adresat ministrului Educației: Cu o singură oră, elevii pierd ritmul de învățare, se transmite mesajul că limba franceză este secundară, opțională, neesențială

Mai mulți profesori de limba franceză din învățământul preuniversitar și universitar solicită două ore pe săptămână pentru limba modernă 2, într-un Memoriu adresat ministrului Educației și Cercetării. Aceștia susțin că prin trecerea bruscă la o singură oră pe săptămână la liceu “se rupe coerența curriculară, elevii pierd ritmul de învățare dobândit anterior, se transmite mesajul că limba franceză este secundară, opțională, neesențială”.

Profesorii propun, pe lângă menținerea a două ore de LM2 la liceu și introducerea acesteia cu o oră/ săptămână, în planurile-cadru din învățământul primar, începând cu clasa  II-a.

• Amintim că ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat, despre noile planuri-cadru pentru liceu că „la nivelul filierei teoretice, nicio disciplină nu a pierdut nimic – niciuneia nu i s-au tăiat orele!” 

• Toți elevii vor susține la Bacalaureatul nou, conform legii, o proba (B) de competențe lingvistice la două limbi de circulație internațională ( nivel B2 din Cadrul european comun de referință pentru limbi străine; nivel B1, respectiv A2, în funcție de tipul de probă).

Redăm integral memoriul profesorilor de limba modernă – limba franceză în învățământul preuniversitar și învățământul universitar

Stimate Domnule Ministru,

Subsemnații, profesori de limba modernă – limba franceză în învățământul preuniversitar și învățământul universitar în România, alături de studenți și elevi din toată țara (cf. Anexei), vă înaintăm respectuos prezentul Memoriu, prin care pledăm în fața Domniei-Voastre pentru păstrarea a două ore/ săptămână a limbii moderne 2 – limba franceză, în cazul nostru, în rândul tuturor specialităților și introducerea unor opționale între disciplinele aflate la oferta școlii, pentru clasele de la diferite profiluri, ținând cont de următoarele:

1. Reducerea decalajului față de Limba Modernă 1

În România, elevii încep studiul Limbii Moderne 1 (LM1) din clasa pregătitoare, ceea ce înseamnă un avans de cel puțin cinci ani față de momentul în care încep studiul celei de-a doua limbi străine (Limba Modernă 2 – LM2), adică în clasa a V-a. Această diferență de timp se traduce printr-un decalaj semnificativ în ceea ce privește vocabularul acumulat, fluență în exprimare, înțelegerea mesajelor orale și scrise, precum și în stăpânirea structurilor gramaticale.

O singură oră pe săptămână de LM2 nu este suficientă pentru a diminua acest decalaj în mod eficient. Menținerea a două ore permite o progresie mai accelerată și o recuperare parțială a diferenței, oferind elevilor șanse reale de a ajunge la un nivel comparabil de competență cu cel din LM1, mai ales în cazul celor care nu au posibilitatea de a studia limbi străine în afara școlii.

Prin urmare, propunem, pe lângă menținerea a două ore de LM2 la liceu și introducerea acesteia cu o oră/ săptămână, în planurile-cadru din învățământul primar, începând cu clasa  II-a.

2. Atingerea competențelor prevăzute în CECRL

Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL) reprezintă un standard internațional utilizat pentru a descrie nivelurile de competență lingvistică. Acesta recomandă o expunere constantă și un număr suficient de ore de studiu pentru atingerea fiecărui nivel – de la A1 (începător) până la B2 sau C1 (avansat).

Pentru atingerea unui nivel funcțional minim B1 la sfârșitul liceului – așa cum este prevăzut în standardele curriculare naționale și europene – este esențial ca elevii să aibă un contact regulat și susținut cu limba studiată. O singură oră pe săptămână nu permite fixarea cunoștințelor, exersa abilităților de vorbire, audiție și scriere, ori expunerea suficientă la conținuturi autentice. Două ore oferă un cadru mai realist pentru respectarea progresiei CECRL și atingerea obiectivelor educaționale.

Elevii încep studiul limbii franceze în gimnaziu cu două ore pe săptămână. Dacă la liceu se trece brusc la o singură oră: se rupe coerența curriculară, iar progresia firească este întreruptă, elevii pierd ritmul de învățare dobândit anterior, se transmite mesajul că limba franceză este secundară, opțională, neesențială – fapt care contrazice documentele curriculare și strategia națională de internaționalizare a educației.

3. Alinierea cu profilul absolventului de liceu

Profilul absolventului de liceu din România, așa cum este formulat în documentele oficiale (precum Planurile-cadru și Profilul de formare a absolventului), subliniază clar nevoia dezvoltării competențelor de comunicare într-o limbă maternă și în două limbi străine. Aceste competențe sunt esențiale pentru participarea activă la viața economică, socială și culturală, precum și pentru accesul la educație continuă și mobilitate profesională la nivel european.

Reducerea orelor pentru LM2 ar însemna, practic, slăbirea unei componente fundamentale din formarea generală a elevilor. Astfel, elevii ar fi privați de o șansă reală de a învăța o a doua limbă străină într-un mod funcțional, ceea ce ar afecta negativ pregătirea lor pentru viața profesională și academică după terminarea liceului.

4. Creșterea competitivității și a șanselor de mobilitate internațională

În contextul globalizării și al unei piețe a muncii tot mai competitive, cunoașterea a două limbi străine este o cerință frecventă. Mobilitatea internațională, în cadrul programelor europene precum Erasmus+, cât și accesul la studii sau locuri de muncă în străinătate, presupun competențe lingvistice reale și certificate. O singură oră de LM2 pe săptămână limitează sever posibilitatea ca un elev să atingă un nivel de competență suficient pentru a susține interviuri, examene sau activități academice într-o limbă străină secundară.

Două ore săptămânal reprezintă un minim rezonabil pentru a construi, pe parcursul celor patru ani de liceu, o bază lingvistică solidă care să ofere absolvenților oportunități reale de integrare și dezvoltare internațională.

Într-o Europă tot mai polarizată, plurilingvismul este un act de reziliență culturală: limba franceză este una dintre limbile de lucru ale UE, ONU, UNESCO, NATO, fiind parte a identității europene democratice și culturale.  Înlocuirea treptată a limbii franceze cu limbi percepute ca „mai utile economic” poate duce la un dezechilibru identitar și geopolitic în formarea tinerei generații, în contradicție cu strategiile europene pentru educație și cultură.

5. Accesul echitabil la educație de calitate, indiferent de specializare

Menținerea a două ore de LM2 în toate profilurile liceale – nu doar în cele umaniste – este o chestiune de echitate. Toți elevii, indiferent dacă studiază la un liceu tehnologic, real sau vocațional, au dreptul la o educație lingvistică de calitate, care să le permită dezvoltarea personală și profesională. Reducerea orelor pentru unele profiluri ar crea inegalități și ar marginaliza grupuri întregi de elevi care, altfel, ar putea beneficia de oportunități egale pe piața muncii sau în continuarea studiilor.

Să nu uităm de consecințele asupra performanței în competițiile școlare și internaționale! Menținerea a două ore săptămânal permite: participarea activă a elevilor la concursuri de limbi străine naționale și internaționale (Olimpiada de limbi romanice, Concours de la Francophonie etc.),  pregătirea pentru examene internaționale DELF/DALF, recunoscute în toată lumea francofonă,  creșterea vizibilității și prestigiului învățământului românesc în rețele educaționale internaționale.

Reducerea orei ar limita drastic pregătirea pentru aceste obiective extracurriculare care susțin excelența.

6. Consolidarea relațiilor bilaterale dintre România și Franța

România și Franța întrețin un parteneriat strategic consolidat, bazat pe cooperare diplomatică, educațională, culturală și economică. Limba franceză joacă un rol esențial în această relație bilaterală, fiind nu doar o limbă internațională de prestigiu, ci și o punte de comunicare și colaborare între cele două țări. România este membră activă a Organizației Internaționale a Francofoniei, iar limba franceză are o tradiție puternică în școala românească, fiind a doua limbă străină aleasă de peste un milion de elevi.

Această direcție este sprijinită și la nivel instituțional. Recent, pe pagina oficială a Ministerului Educației din România a fost anunțată întrevederea dintre Domnia-Voastră și ambasadorul Franței, E.S. Nicolas Warnery, având ca obiectiv consolidarea colaborării educaționale între România și Franța. Printre temele abordate în cadrul discuțiilor s-au numărat:

• Promovarea studiului limbii franceze, care este învățată de peste 1,1 milioane de elevi în școlile din România;
  
• Extinderea rețelei liceelor bilingve francofone, cu încă cinci unități care vor primi certificarea FrancÉducation până în 2027;
• Introducerea testului DELF școlar pentru evaluarea competențelor lingvistice în limba franceză;
• Sprijinirea învățământului profesional și tehnic prin programe de mobilitate și proiecte educaționale inovatoare;
• Inițiative în domeniul educației media și al combaterii dezinformării;
• Susținerea cercetării francofone și a colaborării universitare internaționale.
• Aceste direcții de acțiune demonstrează clar angajamentul reciproc pentru intensificarea studiului limbii franceze și pentru dezvoltarea unei generații de tineri care pot comunica și lucra în context francofon. În acest cadru, menținerea a două ore pe săptămână de limba franceză (Limba Modernă 2) în învățământul liceal este o măsură concretă, firească și necesară pentru a susține aceste obiective naționale și internaționale.

Reducerea acestor ore ar contraveni nu doar intereselor elevilor, ci și orientărilor asumate public de Ministerul Educației, afectând potențialul de integrare al tinerilor români în rețelele francofone educaționale și profesionale.

Concluzie

Menținerea a două ore pe săptămână pentru Limba Modernă 2 este o condiție esențială pentru asigurarea unui parcurs educațional echilibrat și eficient, în acord cu cerințele unei societăți globalizate și plurilingve. Această alocare orară permite un proces de învățare coerent, gradual și adaptat dezvoltării competențelor lingvistice funcționale, conform standardelor curriculare europene și naționale.

Studiul a două limbi străine moderne nu reprezintă doar o opțiune curriculară, ci o necesitate în contextul actual, în care mobilitatea educațională și profesională, integrarea europeană și comunicarea interculturală devin elemente definitorii ale formării tinerilor. O oră pe săptămână, în loc de două, nu oferă suficient timp pentru dezvoltarea celor patru competențe de bază — înțelegerea orală, înțelegerea scrisă, exprimarea orală și exprimarea scrisă — într-un mod sustenabil și semnificativ. În plus, scăderea timpului de expunere la limba-țintă afectează negativ motivația elevilor, continuitatea în învățare și posibilitatea de a atinge niveluri funcționale de competență.

Respectarea standardelor europene, precum cele formulate de Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL), presupune un volum minim de expunere și de practică activă pentru atingerea unor niveluri de referință. Menținerea celor două ore săptămânale este singura garanție realistă că elevii pot atinge, până la finalul ciclului gimnazial, cel puțin un nivel A2 și, la finalul ciclului liceal, cel puțin nivelul B1 în Limba Modernă 2, ceea ce constituie o bază solidă fie pentru continuarea studiilor în străinătate, fie pentru accesul echitabil pe piața muncii europene.

Totodată, echitatea în accesul la educație lingvistică este pusă în pericol prin reducerea alocării orare. În mod special, elevii din medii dezavantajate, care nu au acces la meditații sau activități extracurriculare costisitoare, sunt cei care pierd cel mai mult într-un asemenea scenariu. Astfel, menținerea celor două ore săptămânale devine un instrument de justiție educațională și de asigurare a șanselor egale pentru toți elevii.

Orice măsură care ar reduce timpul alocat pentru Limba Modernă 2 ar însemna un regres semnificativ în formarea competențelor lingvistice ale elevilor, cu efecte pe termen lung asupra capacității lor de a participa activ, autonom și competitiv la viața economică, socială și culturală din România și din spațiul european. Limba străină nu este un simplu obiect de studiu, ci o poartă deschisă spre lume — iar această poartă nu trebuie închisă.

Foto: © Igor Mojzes | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.