Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, organizații sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învățământ preuniversitar (îndreptățite să negocieze colectiv la nivel de sector), solicită publicarea prezentului DREPT LA REPLICĂ față de articolul publicat în data de 10 iulie 2025, cu titlul „Modificare surpriză în Contractul Colectiv de Muncă din Învățământ 2025 la felul în care se stabilesc drepturile salariale ale profesorilor / Sindicatele au trimis în școli motivele pentru care au semnat CCM, deși anunță proteste”, semnat de Ștefan Lefter.
Autorul articolului, fără a se documenta corect și a cere un punct de vedere de la vreuna dintre părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă, afirmă că dispozițiile art. 3 alin. (2) din acesta „ar putea avea implicații asupra protestelor profesorilor sau scopului acestor manifestații, anunțate de sindicate în următoarele zile, dar și în luna septembrie”.
Pentru corecta informare a salariaților din învățământul preuniversitar – pentru care
produce efecte contractul colectiv de muncă negociat și semnat de federațiile noastre cu
Ministerul Educației și Cercetării – inclusiv pentru cititorii site-ului Edupedu.ro, precizăm:
Textul art. 3 alin. (2) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Negociere Colectivă Învățământ Preuniversitar (C.C.M.U.N.S.N.C.I.P.) este preluarea art. 105 alin (3) din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, potrivit căruia: „Drepturile salariale din sistemul bugetar se stabilesc prin LEGE în limita bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate, care NU pot constitui obiect al negocierilor şi NU pot fi modificate prin contracte colective de muncă.”
Deci, conform LEGII APLICABILE ÎN MATERIA NEGOCIERII COLECTIVE, în sectorul bugetar nu se pot negocia drepturi salariale prin CCM – spre deosebire de alte sectoare de activitate, în care părțile îndreptățite să negocieze negociază orice drept, în temeiul libertății de voință a acestora, fără a fi constrânse de restricții impuse de legiuitor.
Dispoziția legală anterior citată nu este o noutate. Ea s-a regăsit într-o formulare similară și în Legea dialogului social nr. 62/2011, la art. 138 alin. (3): „Drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor şi nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. în cazul în care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale între limite minime şi maxime, drepturile salariale concrete se determină prin negocieri colective, dar numai între limitele legale.”
De precizat că Legea nr. 62/2011 interzicea negocierea de drepturi salariale, dar și a oricăror altor drepturi în natură sau în bani – art. 138 alin. (1): „Prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani și în natură, altele decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă de personal….”.
Interdicții în negocierea colectivă în sistemul bugetar au fost și în art. 12 alin. (1) din Legea nr. 130/1996 privind contractul coelctiv de muncă: „Art. 12 alin. (1) Contracte colective de muncă se pot încheia şi pentru salariaţii instituţiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare şi cuantum sunt stabilite prin dispoziţii legale.”
Subliniem faptul că dispozițiile art. 3 alin. (2) din CCMUNSNCIP nu au nicio implicație asupra protestelor anunțate de federațiile sindicale – așa cum am demonstrat de-a lungul timpului, chiar și în condițiile restricțiilor impuse prin legislația în vigoare, organizațiile sindicale reprezentative din învățământul preuniversitar au organizat acțiuni de protest și au declanșat inclusiv conflicte colective de muncă, pentru apărarea drepturilor și promovarea intereselor salariaților din învățământ.
Având în vedere cadrul legal aplicabil în materia negocierii colective în sistemul bugetar, care a impus – din 1996 și până în prezent – interdicții de a negocia, prin contractele colective, drepturi salariale, drepturi în bani sau în natură, apreciem că articolul semnat de domnul Ștefan Lefter este tendențios și nedocumentat, motiv pentru care solicităm publicarea prezentului drept la replică.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au fost în permanență preocupate, cu prilejul negocierilor colective, să obțină pentru salariații din învățământ drepturi ce pot face obiectul negocierilor – zile libere, durata concediului de odihnă, concediu de odihnă suplimentar, învoire colegială etc. (detaliate în informările puse la dispoziția membrilor de sindicat) – nu salarii sau drepturi salariale ce nu pot forma obiect al negocierilor colectiv și a căror inserare în contract ar atrage NULITATEA CLAUZELOR CONTRACTULUI, potrivit art. 105 alin. (4) din Legea nr. 367/2022.
Cu deosebită stimă,
PREŞEDINTE F.S.L.I.
Simion HANCESCU
PREŞEDINTE F.S.E. „SPIRU HARET”
Marius NISTOR
5 comments
Eliminați saptamanile roz, opera penele!!
Ultimul CCM semnat în 2023 INCLUDE dreptul sindicatului de a negocia inclusiv salarizarea și vine după legea din 2022 invocată.
Vorbim vorbe aici.
Doresc să aduc în atenția dumneavoastră și să întreb public, dacă considerați că este oportună propunerea de a introduce printr-un act adițional la noile planuri cadru pentru liceu, oră de balet în TC sau cel obligatoriu(doar pentru elevii care consideră că sunt de sex masculin) și oră de box sau hochei pe iarbă(doar pentru elevii care consideră că sunt de sex feminin)?
😂Da.Evident.Chelului tichie de margaritar.
E util să spună fiecare ce observații ori propuneri a făcut de-a lungul timpului asupra proiectelor de normative. A nu se uita că 2011 era un an când erau în toi proteste inclusiv în justiție. Iar legea 62 părea că fusese scrisă la presiuni externe dar astfel încât finalitatea sa fie doar înființarea unui loc în guvern pentru ministru de resort.