Ascensiunea populismului este și amenințările la adresa democrației, cu care oamenii au avut de-a face și în trecut, sunt listate printre tendințele care vor influența educația în viitorul apropiat, alături de alte mari teme cu elemente de noutate mult mai puternice. Așa estimează experții Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în cel mai nou raport despre „Tendințele ce influențează educația – 2025”. În fața acestora, spune raportul, educația joacă „un rol crucial”, dar nu poate rezolva prea multe fără acțiuni într-o serie largă de zone sociale, economice și politice, apreciază raportul.
Populismul, extremismul de stânga sau de dreapta și amenințările la adresa ordinii democratice sunt listate printre tendințele de dată mult mai recentă ce influențează omenirea și, implicit, sistemele de educație, precum inovațiile tehnologice (inteligența artificială, identități digitale) schimbări climatice, dezinformare în medii digitale sau problemele actuale de sănătate.
Potrivit raportului OCDE, „unii se așteptau ca, mulțumită globalizării, valorile liberale și progresiste să se extindă la nivel mondial. Dar există semne ale unei distanțări tot mai largi între țări, pe teme sociale precum orientarea sexuală, avortul sau importanța ca cei mici să asculte. Vedem o polarizare tot mai mare a valorilor în interiorul țărilor, unde partide populiste, de extremă stânga și de extremă dreapta obțin tot mai multe procente din voturi, în alegeri. Dacă educația civică poate contribui la reafirmarea încrederii în democrație, abordarea factorilor sociali și economici care determină ascensiunea populismului va fi o provocare și mai mare. Cei care furnizează educație se confruntă cu sarcina de a promova coeziunea socială în societăți tot mai divizate”.
- Raportul OCDE arată că, în 31 de democrații europene, voturile acordate partidelor populiste, de extremă stânga sau dreapta au crescut de la circa 12% la începutul anilor ’90 la 30% în 2022, situație accentuată, în unele țări, de criza refugiaților din 2015. Ce spune analiza citată despre această tendință:
„Partidele populiste văd, adesea, societatea ca fiind divizată între două grupuri opuse – de exemplu, „poporul pur” și „elita coruptă” – și argumentează că politica trebuie să reflecte dorința generală a acelui ‘popor’. De la criza refugiaților din 2015, s-a simțit o creștere notabilă a voturilor pentru partide populiste de extremă dreapta, care asociază aceste convingeri cu o ostilitate față de migranți și minorități. Populiștii de extremă-stânga și-au sporit la rândul lor procentele în voturi, amestecând idei și abordări populiste cu o critică a structurilor economice dominante. Ambele forme de populism au câștigat sprijin în rândul tinerilor, mai ales în țări unde tinerii declară o nemulțumire mai profundă față de democrație”.
Potrivit OCDE, „educația vine cu promisiunea de refacere a încrederii în democrație, oferindu-le oamenilor puterea de a influența luarea deciziilor în propria comunitate și dincolo de aceasta”.
Dar, apreciază organizația în raport, „unele chestiuni ce determină ascensiunea populistă ar putea fi mai greu de rezolvat. În multe țări, inegalitățile dintre generații în ceea ce privește locuințele, locurile de muncă, salariile au sporit sprijinul tinerilor pentru populiștii care promit să abordeze aceste preocupări”.
„Sectorul educației are de jucat un rol crucial, dar pentru a înfrunta aceste provocări este nevoie de acțiuni și în alte zone ale politicilor. Pe termen scurt, polarizarea tot mai mare înseamnă că cei ce furnizează educație se confruntă cu provocarea de a promova coeziunea socială și să clădească un consens între părțile divizate, respectând totodată diversele puncte de vedere și evitând îndoctrinarea”.
Întrebări pe care decidenții din sistemele de educație ar trebui să le pună pe această temă, potrivit analizei OCDE:
”Cum pot cei care furnizează educație să promoveze coeziunea socială într-un context în care elevii/studenții și familiile lor pot avea credințe sociale, politice sau religioase radical opuse? Ce practici pot sprijini eficient ascultarea și negocierea între diferitele perspective asupra lumii, într-o clasă?
Care sunt limitele reale ale educației în abordarea polarizării politice și ale cauzelor care stau la originea acesteia? Cum pot decidenții și liderii din educație să sprijine profesorii în efortul de a vedea cum propriile convingeri le influențează felul cum predau?
Cum afectează polarizarea crescândă predarea pe teme precum gen și sexualitate, migrație, acțiuni pentru climă? Cum ar putea influența venirea la putere a unor partide politice modul cum aceste teme sunt atinse în curriculumul național?”
Polarizarea, notează raportul OCDE, este un fenomen care se simte pe foarte multe paliere în prezent, confruntarea opiniilor extreme devenind un „element definitoriu în societățile noastre, influențând totul, de la discurs politic la interacțiuni sociale”. Este notată și fragmentarea peisajului media și a social media care exacerbează această polarizare prin reducerea accesului la perspective diverse, dar documentul citat semnalează și alte forme de polarizare, de la accesul la resurse la tensiunile geopolitice și crizele globale ale prezentului.
Ascensiunea populismului este încadrată în unul dintre cele 4 tipuri de influențe actuale asupra educației, cel referitor la felul cum oamenii se fac auziți – de la contestarea democrației, creșterea diversității perspectivelor pe diverse teme, dezinformarea în lumea digitală sau apariția identităților digitale.
Tot aici este încadrată și dezinformarea, care se suprapune cu declinul libertății presei în unele țări. „Explozia social media a permis extinderea dezinformării și a unor forme de jurnalism mai polarizate. Aceste tendințe nu doar divizează unele societăți, dar amenință și funcționarea democrațiilor. Avansurile în tehnologiile de inteligență artificială pot intensifica aceste probleme, dar pot fi și o parte a soluției”, apreciază OCDE.
În aceste condiții, potrivit analizei citate, „educația joacă un rol critic în întărirea alfabetizării media și a competențelor de gândire critică ce pot să îi ajute pe cetățeni să decidă ce este adevărat, fals sau înșelător. Educația poate promova și o implicare responsabilă în inteligența artificială și în alte tehnologii, oferind instrumente de de protecție împotriva abuzării lor în alegeri sau în dezbaterea politică. Aceasta este cu atât mai important într-o epocă în care tot mai mulți oameni creează și consumă conținut digital”.
Infografic: Populismul, extremismul, dezinformarea și alte teme ce influențează educația (OCDE, 2025):
Alte tipuri de tendințe identificate de OCDE:
1. Conflictele și cooperarea la nivel global:
Analiza subliniază cum acestea pun o presiune majoră asupra cheltuielilor publice, favorizând bugetele de securitate și apărare, de multe ori în defavoarea altor sectoare, precum educația. Tot acestea presează sistemele de educație să participe mai puternic la eforturile de realizare a coeziunii sociale și la eforturile de pace.
Tot aici este inclusă și dinamica în schimbare în comerțul global. Alte aspecte sunt securitatea energetică, fluctuațiile demografice majore, cooperarea pe tema schimbărilor climatice, cooperarea științifică globală. În fața tuturor, dar fără a avea pretenția că pot realiza ceva fără acțiuni mai largi ale societăților, sistemele de educație ar trebui să „întărească reziliența în rândul celor care învață și să le ofere sentimentul de siguranță”, să îi ajute „să înțeleagă, să contureze și să ceară schimbările pe care și le doresc”.
INFOGRAFIC Conflictele globale, comerțul, energia și alte teme ce afectează educația (OCDE, 2025):
2. Progresul social și economic:
Două tendințe majore ce influențează educația sunt acțiunile la care piața muncii din țările lumii apelează sub presiunea avansurilor tehnologice, respectiv a imperativelor de sustenabilitate.
Tendințe precum locurile de muncă „verzi”, lucrul la distanță, tehnologiile digitale schimbă viața profesională a multora și presează sistemele de educație să apeleze la schimbare atât prin competențele oferite, cât și prin sprijinirea elevilor când aceștia trebuie să se poziționeze față de diverse schimbări rapide, să le întărească reziliența și capacitatea de adaptare.
INFOGRAFIC Piața muncii, inechitatea, progresul (OCDE, 2025):
3. Sănătatea
Un alt capitol este cel referitor la efectele schimbărilor actuale asupra sănătății, inclusiv asupra sănătății mintale, care „a devenit principala preocupare de sănătate la nivel global”, mai ales după pandemia Covid-19. „Dacă tehnologiile pot să ajute”, „educația poate întări competențele socio-emoționale” ale oamenilor.
INFOGRAFIC Sănătatea (OCDE 2025)
Citește și:
Mai mulți bani, mai puține resurse, mai puțini copii și mai mulți bătrâni, mai puțină credință, mai multe date și emoji: tendințele globale de care ar trebui să țină cont orice schimbare în educație – analiză OCDE 2022
Foto © Yuri Arcurs | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Matei Pop
Mihai Peticilă