Un subiect intens dezbătut zilele acestea în spațiul public este potențiala ajustare negativă a bugetului alocat burselor pentru elevi, ca măsură de reducere a deficitului bugetar. În particular, una dintre nemulțumirile care apar exprimate public este legată de intenția declarată a ministrului Daniel David de a păstra bursele sociale și a limita bursele de merit, dar si de intenția acestuia de a aloca simbolic, din salariul propriu, o sumă care va fi distribuită disproporționat în favoarea beneficiarilor de burse sociale (comparativ cu beneficiarii burselor de merit). În plus, declarațiile ministrului care susțin că măsurile de austeritate din 2026 vor lăsa bursele sociale neatinse (și că fondul alocat va fi de 3 ori mai mare decât în 2023), dar cuantumul alocat burselor de merit va fi diminuat, au dat naștere la discuții, din păcate, prea puțin raționale și pe alocuri superficiale. De aceea, în această analiză am să scot în evidență câteva idei care cred că merită discutate în spațiul public.
În primul rând, cercetările pe care le-am făcut și în care am inclus mai mulți elevi din medii sociale defavorizate arată că prezența acestora la școală este unul dintre cei mai puternici predictori ai performanței lor școlare. Iar bursele sociale (condiționate de prezența elevilor la școală) reprezintă un mecanism eficient (dovedit) de creștere a frecventării școlii de către acești elevi. Evident, există și excepții de la această regulă, însă aici vorbesc de tendința centrală. Acest mecanism funcționează pentru mulți dintre elevi (și familiile lor), pentru că, în lipsa acestor stimulente financiare, o parte dintre ei nu și-ar putea permite să își cumpere rechizite sau haine cu care să vină la școală; pentru unii elevi, în loc să vină la școală, ar fi mai profitabil să culeagă ciuperci sau fructe de pădure, sau să își ajute familia cu treburile gospodărești sau casnice (ex. să aibă grijă de frații mai mici în timp ce părinții lor merg la serviciu). În aceste situații, pentru mulți elevi, prezența la școală pare o activitate opțională, strecurată printre alte activități mai importante, care să asigure familiei un trai decent (mai ales când nu există modele de succes în familie care să le demonstreze că școala i-a ajutat să aibă un trai mai bun). Deci, în măsura în care bugetul permite, alocarea de burse sociale elevilor din mediile defavorizate reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri de diminuare a decalajului socio-economic imens care există în România (și de reducere a ratei analfabetismului funcțional, despre care tot ne place să discutăm).
Pe de altă parte, avem un mecanism prin care s-au alocat în ultimii doi ani burse de merit unui număr foarte mare de elevi din România. Evident, o măsură care i-a bucurat pe mulți, iar acum, când se vorbește despre reducerea cuantumului alocat acestor burse, apar nemulțumiri. O parte dintre cei care își exprimă această nemulțumire argumentează că reducerea acestor burse va reduce performanța școlară. Problema cu acest argument este că nu există nicio dovadă științifică care să prezinte dovezi că în ultimii doi ani am fi asistat la o creștere dramatică a performanței școlare odată cu introducerea la scală largă a burselor de merit. Însă mai grav este că această măsură a fost luată spontan, fără să se facă un studiu pilot, prin care să se măsoare efectul ei asupra performanțelor școlare ale unui eșantion mai redus de elevi, înainte de a fi generalizată la nivel național, cu un impact bugetar atât de mare. Și fără să se facă o simulare economică pe termen lung pentru a vedea dacă această măsură este sustenabilă sau riscă să creeze niște așteptări false care în final vor produce dezamăgire.
Un alt argument referitor la impactul negativ al diminuării numărului burselor de merit este că elevii nu vor mai fi atât de motivați să învețe ca și înainte. Pe de o parte, acest argument nu este foarte solid. Elevii vor mai primi burse de merit, însă mai puține (deci competitia dintre elevi va fi mai mare). Pe de altă parte, acordarea de burse de merit la un număr foarte mare de elevi (așa cum s-a acordat în ultimii doi ani) poate avea efecte nocive asupra motivației intrinseci a elevilor. De exemplu, într-un studiu clasic de acum 50 de ani mai multor copii de la grădiniță li s-a cerut timp de trei zile să participe la niște activități la alegere. O parte dintre acești elevi au ales activitatea de desen. Acest lucru a permis identificarea copiilor care au avut motivație intrinsecă pentru a desena și includerea acestora într-un experiment. În săptămânile care au urmat, o parte dintre acești copii (grupul experimental) au fost recompensați pentru activitățile de desen, iar alții nu au primit nici o recompensă (grupul de control). Apoi, tuturor copiilor li s-a oferit din nou oportunitatea să își aleagă activitățile preferate, una din ele fiind centrul de desen (fără să primească nicio recompensă).
Rezultatul a fost că acei copii care au fost învățați să primească recompensă pentru activitatea de desen nu au mai fost la fel de motivați să aleagă centrul de desen atunci când au avut această opțiune, în condițiile în care nu au mai fost recompensați. În schimb, nivelul de motivație intrinsecă al elevilor din grupa de control a rămas la fel. Mai multe studii ulterioare au susținut concluziile acestui experiment, iar mesajul este foarte clar: Atunci când recompensăm în masă elevi care sunt deja motivați să aibă performanțe bune la școală, riscăm să le facem mai mult rău decât bine, deoarece le diminuăm motivația intrinsecă pentru învățare (vor ajunge să creadă că trebuie să învețe doar dacă primesc bani, nu din curiozitate). De aceea, efectele burselor de merit acordate în masă elevilor din România pot fi foarte diferite de cele ale burselor sociale, dar această temă de conversație încă nu și-a găsit locul în discursul public din România.
Și pentru că vor exista persoane care vor citi această analiză și care vor avea tendința să reinterpreteze intenția mesajului, vreau să precizez explicit că, în opinia mea, este foarte importantă recompensarea rezultatelor excepționale la învățătură. De asemenea, cred că este crucial ca în condițiile economice actuale să vedem eficientizarea aparatului administrativ, reducerea inechităților, privilegiilor, sinecurilor și a salarizărilor ineficiente sau nemeritate. Însă scopul acestei analize nu este de a submina importanța acestor măsuri de austeritate, ci de a prezenta comparativ efectul diferențiat a două tipuri de burse asupra elevilor, în condițiile nevoii de diminuare a cheltuielilor bugetare.
Redacția
Roxana Rusin
G4Media.ro
Mircea Bertea
Ștefan Lefter
24 comments
Nu se poate generaliza că nu au bani de haine și rechizite și nu mai vin la școală. Transport gratuit și au și masa asigurata! Un procent mic, or fi și așa dar majoritatea beneficiarilor au burse in cuantum de vreo 1000 lei cu tot cu masa, transport , burse tehnologice , de reziliență, sociale etc, date doar pe prezența, și nefăcut nimic, nu pe munca in ateliere, pe la tehnologice, intrați cu medii sub 5 fiindcă sistemul le permite. Și pentru lene sunt premiați! Obișnuiți să primească și să nu facă nimic, viitorii ratați. La final absolvire liceu cu calificări fără vreo inserție profesională, primesc și șomaj, așa, oare de ce?? Și mai stau „o tură”. Chiar că nu se justifică. E suficient transport gratuit dar și acela sa fie doar in perioada scolii nu și a vacantelor. Cei cu probleme mari au burse sociale,(În fine unii au părinți care lucrează pe lire dar nu apar in evidență la primării) si…pot învăța și să ia bursa de merit. Prea multa pomană aiurea.
Ar trebui date doar burse de excelență, pentru rezultate la olimpiade. Atât! În rest, pentru note de 9,5 premiul I, și în ordinea descrescătoare până la 8 mențiune! La serbare, un pachețel cu cărți și diploma. Adică de ce nu se poate așa?…Sau …să asigure primăria gratis participare la 5 concerte la filarmonica din oraș. Generații întregi eminente au fost „premiante” doar cu cadouas de premii, la sfârșitul anului școlar. Fără gratuitați, pomeni adică, la nimic, fără burse de tot felul toată clasa intrata la liceu cu medii sub 5, doar fiindcă există, pe prezența. Sunt total de acord cu guvernul, aici. De la 16 ani pot lucra vara, pentru alte nevoi.
Bună ziua ,câte și mai câte ,am ajuns țara ajutoarelor sociale și a surselor sociale nu am nimic cu nimeni nu mă înțelegeți greșit.Dar se pare că unora le place unor categorii de persoane care nu îsi găsesc un loc de muncă că mai bine stau pe ajutor social unora care merg la școală că dacă nu merg nu iau bursa socială și merg doar să deranjeze ora să îsi bată joc de profesori cât și de colegii lor vi se pare normal …recompensații dragilor că recompensăm prostia și lenea nu munca ,responsabilitatea,bunul simț ,sârguința,strădania și evoluția vreți o țară de analfabeți fincțonali pe care să-i manevrați după bunul plac.Rezultatul va fi faptul că cei care vor dori să evolueze și nu vor avea resurse financiare necesare pt că poate depășesc cu câțiva leuți pragul pt bursa socială nu vor mai putea continua studiile vor renunța sau vor merge din țară feicitări parlamentari cu pensii speciale care luați sansa copiilor noștri spre un viitor mai bun .Rușine să vă fie!!!
Pe scurt, statul mai reușește, inca o data, sa distrugă niste potențial pozitivi viitori cetățeni si sa dividă societatea! Felicitări pentru incompetență! Doar la aceasta excelează (pentru că sunt produsul aceluiași sistem).
Si da, ii dau dreptate profesorului de fizică ce a comentat anterior: colegii lui vin si predau in scârbă, chiar si in acele scoli unde au existat examene pentru admiterea in clasa a V-a. Pe acestia nu i-a motivat mărirea de salariu. Sunt la fel ca cei care au primit recompense pentru mediocritate. Si daca mediocru este cadrul, produsul care sa ajunga va fi exceptional doar daca studiaza in particular, pe banii si cu eforturile părinților, nu ai statului (degeaba).
De ar citi vreun ministru comentariile acestea macar…
Respect pentru muncă și echitate în educație
Se evită cu totul discuția despre școlile foarte bune, unde admiterea în clasa a V-a se face prin examen. În aceste școli, procentul elevilor cu rezultate excelente este mult peste medie, iar acele rezultate nu apar din întâmplare. Sunt rodul unui efort constant – al copiilor, profesorilor și familiilor lor. Este nedrept și greșit să ignorăm aceste școli și să le tratăm ca pe oricare altele. Nu este normal să ne batem joc de munca acestor elevi.
La fel de nedreaptă este și situația legată de bursele sociale. Există o diferență profundă între cei care cer bursă doar pentru că îndeplinesc un criteriu birocratic și acei copii din familii monoparentale, în care un singur părinte muncește din greu pentru un trai decent. Paradoxal, tocmai acești copii par să fie pedepsiți. Cumva, pentru că acel părinte muncește și nu trăiește „la limită”, copilul nu mai e considerat „suficient de vulnerabil”. E normal asta?
Anul trecut s-a schimbat legea burselor sociale, iar copilul a înțeles și a muncit mai mult, sperând să se încadreze. Dar anul acesta, să-i spui abia la final că „nu e bine, trebuia să înveți de 10”, e nedrept și descurajator. Nu vi se pare ciudat? Cum să le cerem copiilor să aibă încredere în sistem, dacă regulile se schimbă din mers și se aplică arbitrar?
Educația trebuie să fie despre muncă, merit și echitate reală – nu despre pedepse mascate pentru cei care se străduiesc, dar nu se încadrează într-un formular.
Aveam si noi o sansa sa credem ca mediocritatea clasei politice va dispărea, dar au grija sa usuce lastarele
Eu incerc sa analizez cum ii voi anunta pe copiii mei care chiar ar trebui sa primeasca bursa de excelenta olimpica I pentru premiul I si nu o vor mai primi? In ideea in care au castigat premiul 1 la un concurs international ca echipa, din care au facut parte si elevi din clasa a XII-a si care au primit deja valoarea totala a acelei burse, iar ei nu o vor mai primi, desi au castigat premiul impreuna ca echipa? Va rog analizati si dezamagirea copiilor mei. Pe mine ma apuca plansul numai cand ma gandesc la reactia lor. Si desi au media peste 9,50 , nu se afla in primii 15% din clasa ca sa primeasca macar bursa de merit. iar faptul ca nu sunt intre primii 5 elevi din clasa se datoreaza faptului ca au lipsit la cateva ore pentru a se pregati si deplasa la competitii.
Avand doi copii la liceu, sunt de acord ca nu mai exista un nivel de evaluare corect. Dar nici nu mi se pare corecta varianta de acordare a burselor propusa , cu maxim 15% din clasa. Nu cred ca se poate compara nivelul demotivatie al unui elev care are media 9 si primeste bursa cu a unui elev care are media 9,80 si poate nu va primi bursa. Corect ar fi sa se stabileasca un nivel al mediei de la care sa se primeasca bursa, care se poate stabili undeva la 20% din nivelul superior al mediilor din total elevilor. Si bineinteles sa se defineasca clar nivelul de notare. Dar oricum nu este normal sa aplici aceste prevederi dupa ce elevii nu mai au cum sa corecteze mediile. Poate daca stiau ca se va ajunge aici, mai invatau pentru a-si mari media.
da, este incorect ca unii elevi să nu primească cu media 9.80, și alții să primească cu 9. Poate că ar trebui un criteriu suplimentar, 15 la suta dintr-o clasa, dar nu daca au media sub a unor elevi din alte clase din școală /judet care nu au primit. Astfel, daca în clase paralele sunt diferente mari de medii, in cele cu medii mai mici să nu mai primească nimeni. eventual numărul de burse din clasa respectivă sa fie date la alte clase.
desigur, nu poți mulțumi pe toată lumea, oricum. dar nu pare corect sa nu ia cineva cu 9.80 și altcineva sa ia cu 9. cu atât mai mult că dacă 9 e media cea mai mare sau printre cele mai mari din clasa, posibil sa fie o clasă slabă
pe vremuri nu erau atâtea burse, și nici atâta drama 🙂 Cate burse, atâta dramă, ar zice Camil Petrescu azi ;)))
Așa consider și eu că este mai echitabil, să se acorde de exemplu bursă copiilor cu media peste 9.75-9.8. Caz real, la noi în școală, două clase foarte bune, cu media clasei peste 9,38, respectiv 9,42, sunt 5 copii cu premiul 1 și 2 (media 10, respectiv 9,94), dintr-un efectiv de 27 de copii. Dacă se aplică procentul de 15%, doar 4 dintre ei vor primii burse, unul nu. Nu este corect. Apoi în clase paralele, din aceeași școală, aceiași profesori, premiul 1 cu media 9,46. Dar în clasele bune, au fost și medii de 9,88 și respectiv 9,82. După noile prevederi, vor primi bursă cei cu media 9,46, nu? Iar cei cu media 9,88 și respectiv 9,82 sunt lăsați pe dinafară, pentru că nu se încadrează în cei 15% din efectivul clasei. Ar trebui regândită propunerea de lege.
Dacă e merit, să fie merit! Problema e cu bursele aiurea date la tehnologice, doar pe prezență. Dacă aduc motivări (și aduc) pot sa nu vina deloc și primesc oricum 300. Sper sa nu se mai dea deloc, efectiv au distrus respectul pentru munca de ani de zile, elevi de media 2 au fost răsplătiți cu tot felul de burse doar pe prezență, gratis tren, gratis masa, gratis autobuz, burse de reziliență (noaptea minții) să nu …se simtă discriminați că au luat nota 3. Vai, vai! Înscriși la liceu cu astfel de note și premiați. Alții cum au luat note bune la examene naționale?? Fiindcă au învățat!
Una dintre problemele cele mai mari o reprezintă acei elevi care nu se încadrează la limita în criteriile de bursa socială, iar ei au învățat și sunt în colegii cu rezultate de top, ei înșiși cu rezultate foarte bune, și care acum se trezesc ca nu mai au acea bursă, în ciuda eforturilor. Cum le explici acestor elevi ca ei nu merita bursă pentru ca statul este incapabil sa asigure o evaluare unitară a elevilor? Cum le explici ca ei nu vor lua bursa cu media 9,80, dar vecinul va lua cu media 9 în ciuda faptului ca la evaluările naționale a avut rezultate mai slabe? Învăța destul de devreme ca viata nu e corectă și ca ei trebuie sa plătească pentru greșelile altora (adulți, în acest caz).
Iar rezultatele, din păcate, nu țin doar de motivație, în studiul din articol toti copiii au avut materiale pentru desen și au ales în funcție de dorință. În România, nu există învățământ gratuit și deseori elevii aleg în funcție de ceea ce își permit.
Domnule Dolean, exemplul oferit de dumneavoastra nu este bun, si ar trebui sa va dati si dumneavoastra seama. A existat in acel experiment o a treia grupa, in care copiilor li s-au promis recompense si apoi nu le-au mai primit? Au mai ales acei copii activitatea de desen in a doua faza?
Puteați sublinia și faptul că d. ministru are de ales între a fi psiholog ori socialist.
Buna ziua!
Sunt profesor de fizica, de 3 ani predau la gimnaziu, 4 ani inainte am predat la liceu si gimnaziu. Am ales gimnaziul din urmatorul motiv: este locul unde eu pot aduce modificari benefice in gindirea critica a elevilor (la liceu, elevul deja si-a format gindirea critica, lucrez cu elevi de liceu determinati si care doresc sa gindeasca). Parerea mea in acordarea burselor la elevi este urmatoarea:
– Bursele de merit – evaluare la clasa nu exista! Se dau note de 10 fara sa se tina cont de o departajare la clasa. Dezinteresul profesorilor la catedra este dezarmant. Avem elevi cu burse de merit, dar numai o parte din acestia merita aceea bursa.
– Bursele sociale – Numarul elevilor cu probleme sociale este in continua crestere (exponentiala) datorita parintilor nepregatiti tot de invatamantul romanesc, parinti determinati de sistem sa-si declare copiii cu CES, pentru a beneficia de cit mai multi bani de la stat.
Dupa parerea mea, raul a fost facut. Drepturile legale sunt tot mai multe in randul elevilor (parintilor) fara sa existe controlul legal din partea STATULUI ( comisi de evaluare care nu controleaza de fapt nimic, dau unda verde in cadrul reevaluarii).
Cea mai mare problema o reprezinta evaluarea la clasa, evaluarea comisiilor de orice fel. Sistemul este patat de la un cap la altul. Controlul este pierdut!
Ca si solutie:
– Injumatatirea sumelor burselor actuale (oricum pierderi sunt mari, dar se vor injumatatii)
Elevul care invata, va invata.
Elevul care nu invata, idem.
Elevul care va absenta, idem.
Scolile vor functiona ca si pana acum, dar vor cheltui bani mai putini pe burse acordate fara nici un control.
Pe principiul acesta trebuie scoase toate bursele ceea ce e aberant.
NU e vina elevilor că nu există standarde de evaluare.
NU e vina elevilor actuali ca Deca a dat burse electorale sociale pt miopie sau așa zise venituri zero (fără verificări, fără anchete sociale)
Societatea românească actuală incluziv elevii s-au obișnuit cu lucruri materiale, doar motivație extrinsecă, nu o poți scoate peste noapte.
O analiză perfect mulată pe realitate, felicitări!
Mai este un aspect motivațional pe care nu îl menționați. Elevilor li s-a promis recompensa la începutul anului școlar, iar acum, la îndeplinirea criteriilor, li se spune că nu vor fi recompensați. Efectul în plan motivațional nu va fi major? E ca atunci când părintele îi promite copilului că îi va lua un telefon nou, dacă ia premiul întâi, iar la finalul anului școlar, vine și îi spune copilului că nu are bani. Statul ar face bine să își îndeplinească obligațiile asumate, iar noile criterii, indiferent care vor fi ele, ar trebui să fie aplicabile doar cu anul școlar 2026-2027.
întâmplător există și un studiu pe tema asta, și aveți dreptate. tot cu copii de grădinița. unor copii li se promite ceva și primesc, altora li se promite și nu primesc. parca era pe tema neajutorarii învățate, nu îmi amintesc exact
Corect! Aceasta este problema, de fapt…
corect.
Nepoata-mea a mai fost mințita o data in gimnaziu cand s-a retras media generala de la criteriile de admitere la liceu.
Total de acord. Va fi o dezamagire in masa. Daca s-ar aplica din anul scolar 2026-2027, vor fi mai motivati in acest an scolar.
Nu-mi aduc aminte ca dl. profesor universitar doctor psiholog sa fi zis ceva cand Deca si acolitii au creat haosul burselor. Nu-mi aduc aminte sa fi prezentat vreo cercetare.
Adevarat!