Eficiența universităților românești în atragerea cercetătorilor de top din străinătate: ce spun datele din competițiile organizate cu bani PNRR, unde mai puțin de jumătate dintre proiectele depuse au îndeplinit pragurile minime impuse

566 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Cât de pregătit este mediul academic românesc să atragă resurse umane de înaltă specializare din străinătate, așa cum își propun autoritățile române, cu fondurile masive – 178 de milioane de euro – avute la dispoziție prin PNRR? Un indicator poate fi dat de recentele runde de competiții de proiecte organizate în acest sens, unde mai puțin de jumătate dintre proiectele înregistrate „au îndeplinit pragurile minime impuse”. Rezultatele pentru a doua rundă au fost prezentate cu câteva zile în urmă, după o primă rundă ale cărei rezultate au fost anunțate acum jumătate de an.  

Potrivit MCID, după o primă rundă de evaluare finalizată la mijlocul acestui an, în iunie a fost lansat apelul de proiecte pentru runda a 2-a. În cadrul acesteia au fost înscrise 200 de cereri de finanțare, iar 171 au fost selectate pentru evaluare științifică. Miercuri au fost publicate rezultatele preliminare ale evaluării, procedură care urmează să se încheie cu semnarea contractelor în decembrie. Fiecare proiect urmează să fie finanțat cu sume de până la 6 milioane de lei pentru o durată de maxim 30 de luni. 

Cum stau lucrurile pentru universități, pe baza datelor publicate săptămâna trecută? Potrivit evaluărilor Edupedu.ro:

Pentru domeniul Științe fizice și Inginerie, dintr-un total de 77 de proiecte înregistrate, 44 „au îndeplinit pragurile minime impuse pentru intrarea în panel”. Cele mai multe aparțin unor institute de cercetare, dar 19 au fost depuse de universități. Instituțiile de învățământ superior cu cele mai multe proiecte intrate pe lista preliminară nu sunt cele tehnice, ci Universitatea din București, Universitatea Babeș-Bolyai și ASE:

  • Universitatea din București – 5 proiecte
  • Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca — 4 proiecte
  • ASE București – 3 proiecte
  • Politehnica din București – 2
  • Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca -2
  • Universitatea de Vest din Timișoara -1
  • Universitatea Politehnica Timișoara -1
  • UMFST George Emil Palade – 1

Pentru domeniul Științele Vieții au „trecut”, preliminar, mai puține proiecte. Din cele 52 înregistrate, 24 au îndeplinit „pragurile minime impuse pentru intrarea în panel”, dintre care doar câteva aparțin unor institute de cercetare, iar majoritatea – universităților, preponderent celor de medicină. Apar, pe listă, și universități generaliste precum Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea din București. Astfel:

  • UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca – 5 proiecte
  • Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – 3 proiecte
  • UMF Grigore T. Popa din Iași – 3 proiecte
  • Universitatea din București – 2 proiecte
  • UMFST George Emil Palade – 2 proiecte
  • UMF Craiova – 2 proiecte
  • Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava – 1 proiect
  • UMF Victor Babeș din Timișoara – 1 proiect
  • UMF Carol Davila – 1 proiect
  • Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad – 1 proiect

Pentru domeniul Științe sociale și umaniste, din cele 42 de proiecte înregistrate, doar 15 au „îndeplinit pragurile minime impuse pentru intrarea în panel”, toate aparținând unor universități:

  • Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – 4 proiecte
  • Universitatea Lucian Blaga din Sibiu – 4 proiecte
  • ASE București – 3 proiecte
  • Universitatea Al. I. Cuza din Iași – 2 proiecte
  • Universitatea din București – 1 proiect
  • Universitatea Constantin Brâncuși – 1 proiect

Astfel, potrivit datelor publicate de Ministerul Cercetării, au fost înregistrate în cele 3 domenii 171 de proiecte, atât din partea universităților, cât și a institutelor de cercetare, iar dintre acestea, preliminar, au trecut de “pragul minim” impus doar 83 de proiecte, adică aproape jumătate din total (48%). Între universități, cele mai multe aparțin Babeș-Bolyai (11), UB (8), ASE (6), UMF Iuliu Hațieganu (5).

În prima rundă, ale cărei rezultate au fost anunțate în mai a.c. (aici – la rubrica Rezultate preliminare, I8), pentru domeniul Științe Fizice și Inginerie au fost înregistrate 99 de proiecte, dintre care jumătate (50) au îndeplinit pragurile minime. În domeniul Științele vieții, din 60 de proiecte înregistrate, doar 20 au îndeplinit pragurile minime. Iar în domeniul Științe sociale și umaniste, din 42 de proiecte înregistrate, doar 12 au îndeplinit pragurile minime. Astfel, din 201 proiecte înregistrate atunci, doar 82 au îndeplinit pragurile minime, adică 40,7%.

Photo © Kreangkrai IndarodomDreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


3 comments
  1. Idei crete finantate cu carute se bani!
    Ce ar putea sa faca, de una singura, o mare „vedeta” transferata din liga a II-a spaniola in universitatile satesti din Romania?

    Mult mai util ar fi fost bugetul de 178 MEuro sa fie folosit pentru actualizarea echipamentelor din laboratoarele frecventate de studenti, care in mare parte folosesc o infrastructura de 40-50 de ani.

    1. Stăpânii au dat ordin, iar colonia execută. Verdictul e clar: România n-are voie la educație și trebuie să rămână subdezvoltată. Mie îmi este cât se poate de clar că aici nu e vorba doar de prostia conducătorilor, ci altceva.

      Colonia-vasal știm care e. Întrebarea e: cine e Suveranul?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
ChatGPT în școli

Profesorii – printre angajații care ar putea beneficia cel mai mult de pe urma folosirii inteligenței artificiale generative / IA ar putea avea efecte pozitive pentru mai bine de jumătate din locurile de muncă din România – raport Google

Profesorii universitari și cei din învățământul secundar se numără printre angajații cei mai expuși la efectele pozitive ale inteligenței artificiale generative, adică inteligența artificială care produce conținut sub diverse forme,…
Vezi articolul

Scrisoare deschisă a cercetătorilor Academiei Române, filiala Iași, către ministrul Educației și Cercetării, Daniel David: Salariile de bază ale cercetătorilor științifici trebuie să fie corelate cu cele din universități, conform legii / Mai mult ca oricând, este nevoie de educație științifică și de cultivarea spiritului critic, fără de care educația civică nici nu mai funcționează

Cercetătorii de la Iași ai Academiei Române îi solicită ministrului Educației și Cercetării aplicarea legii care prevede de un an și jumătate că salariile de bază ale cercetătorilor științifici trebuie…
Vezi articolul

LISTĂ Salariile de bază ale cadrelor didactice, de la învățământul preșcolar, școala primară, gimnaziu și până la liceu în 22 de țări europene – raport OECD. Variații considerabile între țările din Est și Vest

Un profesor din Uniunea Europeană, exceptând România și alte câteva țări, câștigă în medie, anual, un salariu de bază echivalând cu 32.000 de dolari dacă se află la început de…
Vezi articolul