România ocupă abia locul 9 în rândul țărilor europene în ceea ce privește timpul alocat curriculumului obligatoriu în școală, deși are cel mai mare număr de ani de învățământ obligatoriu de pe continent, anume 13, potrivit celui mai nou raport al Comisiei Europene pe această temă, publicat pe 8 iulie. Raportul prezentat pe platforma Eurydice semnalează că, pe baza datelor aferente anului școlar 2024-2025, România se plasează printre ultimele țări de pe continent în ceea ce privește numărul de ore dedicate, anual, curriculumului obligatoriu în fiecare ciclu, dar mai ales în școala primară.
- De notat că între țările europene există numeroase diferențe, legate atât de durata fiecărui ciclu de învățământ (ciclul primar durează între 4 și 7 ani, în funcție de țară), de numărul anilor de învățământ obligatoriu (între 8 și 13 ani), de obligativitatea studiilor (în multe țări, studiile liceale nu sunt, din punct de vedere legal, obligatorii), de structura predării (vezi sistemul de credite pentru materiile de studiu, aplicat în Finlanda, sau împărțirea între materii obligatorii și cele opționale, ce variază de la o țară la alta), de factorii de decizie (în unele țări, învățământul este descentralizat).
În aceste condiții, raportul Eurydice privind „Timpul anual recomandat pentru învățare în educația obligatorie din Europa – 2024/2025” aduce datele colectate la un numitor comun: numărul de ore alocate anual curriculumului obligatoriu, în total și în fiecare ciclu – învățământ primar, învățământ secundar inferior, învățământ secundar superior.
În ceea ce privește timpul total alocat învățământului obligatoriu, România a rămas și în anul școlar 2024-2025 singura țară europeană cu 13 ani, fiind urmată de 7 sisteme cu 12 ani și 2 sisteme cu 11 ani.
Aceasta nu înseamnă că este „în top” și în ceea ce privește numărul total de ore de școală obligatorie. Din acest punct de vedere, ea ocupă abia locul 9 în Europa, cu un total de 9.438 de ore în cei 13 ani de școală.
- Este depășită, astfel, de șapte dintre cele nouă sisteme unde școala obligatorie durează 11-12 ani (două din cele sisteme folosite în Olanda, cele trei sisteme de educație din Belgia, plus Turcia și Portugalia), dar și de Danemarca, unde sunt obligatorii, legal, doar primii 10 ani de școală, fără învățământul secundar superior.
Iar potrivit datelor aferente anului 2024-2025 copiii români petrec în cei 13 ani de școală un număr similar de ore cu cei din cinci sisteme unde doar 10 ani de școală sunt încadrați la învățământ obligatoriu: unul dintre cele trei sisteme olandeze (9.340 de ore), Italia (9.339), Franța (9.218), Spania (8.949) și Luxemburg (8.924).
- În școala primară (curriculum obligatoriu), copiii români petrec 2.700 de ore – mai mult doar decât cei din câteva țări central și est-europene: Bulgaria, Croația, Ungaria, Letonia, Polonia, Serbia, Muntenegru și la egalitate cu Bosnia-Herțegovina.
- În gimnaziu (curriculum obligatoriu), copiii români petrec 3.335 de ore, mai mult decât în componenta obligatorie din majoritatea țărilor europene: toate sistemele belgiene, Bulgaria, Estonia, Islanda, Irlanda, Grecia, Spania, Ungaria, Italia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, două dintre sistemele olandeze, Polonia, Portugalia, Slovenia, Finlanda, Suedia, Albania, Bosnia-Herțegovina, Elveția, Islanda, Liechtenstein, Muntenegru, Norvegia, Serbia.
- Situația e valabilă și pentru ciclul liceal, unde România figurează printre țările cu cele mai multe ore în curriculumul obligatoriu (3.403), însă aici apar foarte multe diferențe între țări, dintre care o bună parte nu includ învățământul secundar superior în învățământul obligatoriu.
Pe de altă parte, calculat în ore anual, la nivelul anului școlar 2024-2025, România este prezentă printre țările cu ore puține alocate curriculumului obligatoriu în toate ciclurile și printre codași în cazul învățământului primar.
În acest sens, raportul Eurydice nu folosește anume datele din ultimul an școlar, ci calculează pe paza acestora numărul de ore dintr-un „an noțional” – prin împărțirea totalului de ore obligatorii dintr-un ciclu la numărul de ani din acel ciclu. Pe baza acestei formule:
- În învățământul primar, România figurează cu 540 de ore per an noțional, pe locul 4 „din coadă” la nivel european – valoarea depășește doar Bulgaria, Croația, Muntenegru și plasează România la egalitate cu Bosnia-Herțegovina. Media europeană este de 725 de ore per an noțional.
- În învățământul gimnazial, România figurează cu 834 de ore per an noțional – valoare ce depășește un număr mic de sisteme (13 dintr-un total de 43 analizate): Estonia, Irlanda, Grecia, Croația, Ungaria, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Finlanda, Albania, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru. Media europeană este de 857 de ore per an noțional.
- În învățământul liceal, pe care un număr limitat de țări îl includ în învățământul obligatoriu, România apare cu 851 de ore per an noțional – mai mult decât cele 3 sisteme din Belgia, unul dintre sistemele liceale luxemburgheze, Malta, unul dintre sistemele belgiene, Portugalia, Finlanda, deci 8 din totalul de 20 de sisteme incluse în comparație la acest ciclu.
Raportul CE semnalează că toate aceste date sunt influențate de diverse forme de flexibilitate curriculară aplicate în țările de pe continent. România figurează ca neavând flexibilitate curriculară nici verticală, nici orizonală la nivel de învățământ primar sau secundar.
Pe de altă parte, în alte țări sunt prezente următoarele forme:
- Flexibilitate verticală – autoritățile centrale indică un timp anume de învățare pentru o anumită materie pe parcursul mai multor clase, iar școlile / autoritățile locale decid cum sunt alocate conținuturile în fiecare clasă
- Flexibilitate orizontală – autoritățile centrale indică un timp anume de învățare pentru un grup de materii pentru o anumită clasă, iar școlile / autoritățile locale decid cât timp alocă fiecărei materii
- Flexibilitatea materiilor – autoritățile regionale/locale decid o serie de materii și le alocă timp în funcție de decizia autorităților centrale
- Flexibilitate deplină – autoritățile centrale nu au niciun rol în acest domeniu, iar autoritățile locale/regionale sau școlile decid cât timp alocă fiecărei materii în fiecare clasă (Elveția este țara care se apropie cel mai mult de flexibilitatea deplină)
Foto: © Jonathan Ross | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Raluca Pantazi
Virgil Iordache
Costin Ionescu
Mihai Peticilă
Lazăr Vlăsceanu
11 comments
Nu stiu cum se face ca toata societatea s-a plans de programul incarcat al elevului , acum veniti și spune-ți ca e prea subțire! Cine sa ii mai multumeasca si pe romani !
Cum.faci scoala in luna iunie cand sunt 40 de grade in clasa?
Știam asta, am ochi pt analize comparative. Ar fi bine să citească și inspectoratele asta, dacă nu zac în stereotipiile lor toată vara.
F., și eu văd la fel. Nu doar săpt in minus are Ro, cât ore opționale in minus la primar și gimnaziu, cam 2optionale/an cum au țările din EU, desfășurate cu elevi doritori de la mai multe clase. Să pui un prof. îngust să facă aveste opționale îl provoci mult; măcar de ar ști să facă parteneriate cu asociații culturale tot ar fi ceva.
„România este prezentă printre țările cu ore puține alocate curriculumului obligatoriu în toate ciclurile și printre codași în cazul învățământului PRIMAR” – acesta e modul cel mai mizerabil de descurajare a natalității, când in primii ani de creșă și șc. părintele tânăr sau adultul care a tot amânat copiii până spre 45 de ani nu poate sta ore lungi la muncă sau e stors de bani pt after school x nr. copii….. pt că Ro, prin acești incapabili, îi place mult să umilească până la exil chiar oamenii harnici.
Observ că analiza din raportul Eurydice este diferită. In primul rând, scopul raportului este DE A STABILI TIMPUL MINIM ANUAL DE PREDARE recomandat pentru elevii din învățământul obligatoriu în mai multe de sisteme de educație din Europa, iar România se încadrează.
Da, România are unul dintre cele mai lungi trasee de învățământ obligatoriu din Europa – 13 ani, începând cu clasa pregătitoare și până la finalul liceului.
TOTUȘI, potrivit raportului citat în articol, România se află aproape de media europeană în ceea ce privește numărul anual de ore alocate curriculumului obligatoriu, în ciclul primar, și peste medie în ciclul gimnazial.
Raportul arată că, în școala primară, România oferă aproximativ 800–850 de ore de instruire pe an – similar cu alte state europene – iar în gimnaziu depășește 1.000 de ore anual, clasându-se printre țările cu o încărcătură mai mare de cursuri.
Așadar, deși România are o durată lungă de educație obligatorie, numărul de ore anuale nu este printre cele mai mici, așa cum se afirmă uneori, ci se încadrează în valorile europene.
Definiti ce inseamna „stau in scoala”! „Stau in scoala” inseamna ca acei copii nu vin acasa cu ghiozdanele pline de „manuale alternative” si tot felul de „suplimente” la aceste manuale. Totul s-a incheiat, atunci cand parasesc scoala, nu trebuie sa-si continue activitatea inca 3-4 ore (pe putin), pentru teme si studiu pentru a doua zi. „Stau in scoala” inseamna si ca (in functie de tara, dau exemplul cunoscut) acei copii merg la lectii de inot. „Stau in scoala” inseamna si ca, cel putin o jumatate de zi pe saptamana, merg in natura. „Stau in scoala” inseamna si ca merg in excursie cu clasa, ori desfasoara tot felul de activitati. Etc. „Stau in scoala” nu inseamna 7 ore de activitate didactica, cu tot felul de discipline inventate, urmand alte 7 ore acasa, pentru teme si pregatirea celorlalte 7 ore pentru a doua zi, precum se intampla la noi!
Nu este religia obligatorie 13 ani.Elevii stau mult la școală,dar rezultatele pozitive nu s au văzut în ăștia 35 de ani,dimpotrivă.Singurii avantajati sunt profesorii care au multe ore ,multe norme .Dar mai este o mica ,mare diferență elevii stau 30-35 ore la școală,profesorii 16-18 ore.De asta se plâng acum profesorii ,dacă ar fi muncit acasă dupa cursuri sa și pregătească lecțiile 😁24-22 de ore ,sigur n am fi avut elevi 60 %analfabeti funcționali, iar ceilalți 40% dintre elevi n ar fi făcut meditații pe banii părinților ani de zile.Romania educata😡
Ancuto, tu ai seriosse probleme la mansarda. Te incadrezi in % ala de anafabeti functionaL, nu „functionali” (incorect), nu ai nici o calificare sa virbesti nimic despre nimic.
Cat timp invatamantul romanesc este comparat cu „firmele de productie” si se impune salariu in functie de „ce produce,” vom ramane tot asa, la coada cozii.
Slefuirea mintii unui copil/elev nu poate fi comparata cu slefuirea unei piulite sau garnituri, drept urmare „lucratorul” in invatamant nu poate fi platit la „numarul de saibe/piulite/garnituri etc produse” intr-un minut sau in 50 de minute.
Pe de alta parte, invatamantul produce, de fapt, posibilitati pt viitor. Cum cuantificati viitorul? Raspunsul e simplu: cat dai, atata face.
Cand cantitatea creste in invatamant calitatea scade. Altfel spus un numar mai mare de elevi in clasa inseamna mai putin timp (sau deloc) alocat explicatiilor si verificarilor/evaluarilor individuale, iar norma la clasa crescuta cu „doar” 2 ore inseamna munca in plus si in afara orarului la clasa. Pentru pregatirea unei ore de curs un profesor are nevoie de inca o ora sau alte cateva (in functie de subiectul lectiei, de clasa, nivel etc). Anumite lectii necesita proiecte care se pregatesc in timp indelungat, in cateva zile sau uneori saptamani/luni. Si toate acestea au scopul sa-i ajute pe elevi sa inteleaga mai bine, sa invete mai usor s.a.m.d. Desigur, acestea sunt detalii si, in haosul actual, cine mai sta sa se incurce in detalii?? Vom trai (?!) si vom vedea cum va arata viitorul.
Sa ne amintim si de unde ni se trage! Iata un fragment dintr-un articol din data de 23.04 2019:
„Învăţământului obligatoriu i se adaugă ultimii doi ani de grădiniţă şi ultimii doi ani de liceu, a anunţat ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu.
„În urmă cu circa două săptămâni, preşedintele a şi promulgat – învăţământului obligatoriu i se adaugă ultimii doi ani de grădiniţă şi ultimii doi ani de liceu. Adică ultimii doi ani de grădiniţă înseamnă grupa mijlocie şi grupa mare – intră în învăţământul obligatoriu (…) şi ultimele două clase de liceu – clasa a XI-a şi a XII -a. Pentru fiecare dintre aceste clase introduse în învăţământul obligatoriu mai degrabă statul vine să îşi asume susţinere financiară suplimentară. Pentru că de exemplu manualele pentru ultimele două clase de liceu nefiind în învăţământul obligatoriu nu erau acordate gratuit”, a declarat ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, luni seara….
Ministrul a explicat că ciclul primar se va termina în clasa a V-a, ciclul gimnazial va cuprinde clasele VI-VII-VIII-IX iar la liceu copiii vor face clasele X-XI-XII şi XIII.
Ecaterina Andronescu a precizat că legea se va aplica gradual din 2020.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat pe 1 aprilie o lege pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, care prevede că învăţământul general obligatoriu este extins treptat la 15 clase, până în anul 2030.”
…Fiindcă tot se discută zilele acestea de banii alocati invatamantului, consecventa in punerea in practica a hotararilor, motivarea lor temeinica si precizarea surselor concrete de finantare… Si de aici a pornit, cred, o parte importanta a problemelor financiare de astazi, si nu doar financiare.
A mai fost promulgata si pe 1 aprilie, se pare..:(
Se si vede, din pacate.
Desigur, ministrul va rezolva problema din pix: mai punem 2 ore in programul saptamanal, si gata.
Problema reala este data insa de durata anului scolar. In multe tari scoala incepe pe la 1 septembrie si se termina in iulie. Se observa diferenta?
Iar daca tot vrei acele saptamani „altfel”, poti sa le introduci atunci cand intersectia cu scoala este minima: de exemplu, la inceput de iulie… Pentru ca daca le adunam pe toate, ajungi la 5-6 saptamani in minus fata de Franta, de exemplu.
bai, frate, mai sunteti multu cu idei din astea beton? 😁🍋😁
ba , frate , stii cate grade siunt intr o clasa lacsfsrsitul lui mai? stui cate grade siunt afara la inceputul lui iulie?!?
serios, mai sunteti multi experti din astia, cu intersectii psralele?🤣🤣🤣