“Ești cel mai bun!” Încrederea părinților în capacitatea de învățare a copiilor poate face ca aceștia să ia note mai bune și să fie mai interesați de școală – studiu

7.945 de vizualizări
Munca de acasă și îngrijirea copiilor
Foto: © Dreamstime.com
Părinții care au încredere prea mare în copiii lor și îi laudă prea mult i-ar putea face pe aceștia să creadă nemeritat că pot face orice sau, dimpotrivă, le-ar oferi încrederea și curajul să încerce să obțină rezultate mai bune la școală, conform opiniilor divergente existente până acum. E mai bine să spui bravo cu fiecare ocazie, să lauzi cu jumătate de gură, sau să temperezi, pesimist, mândria copilului? Fiecare dintre variante are adepții săi, dar care e mai aproape de realitate? Un studiu realizat pe un eșantion de câteva mii de copii și părinți din Australia, prezentat pe blogurile Institutului pentru Educație al University College London, arată că optimismul mamei față de posibilitățile copilului la citire și matematică poate fi corelat cu rezultate școlare mai bune și cu interes sporit al elevului față de materiile școlare.

Același studiu arată, însă, că acest lucru se manifestă diferit în cazul fetelor și al băieților, deoarece intervin stereotipurile de gen.

Cercetarea, realizată de experți de la University College London și de la universități australiene, arată că, atunci când o mamă este mai optimistă în privința abilităților manifestate de copil, acesta are rezultate mai bune. Dar aceleași mame sunt, de regulă, mai optimiste în privința rezultatelor băieților la matematică și ale fetelor la citire, lucru care se resimte și în rezultatele acestora.

Autorii spun că cercetarea a luat în calcul opiniile părintelui care se ocupă cel mai adesea de copil, iar acesta este, în mod obișnuit, mama. Ei apreciază că se poate face o extrapolare la toți părinții. Cercetătorii au cercetat și dacă optimismul poate fi corelat cu avuția părinților, în sensul că părinții mai înstăriți ar tinde să aibă mai multă încredere în abilitățile copiilor, dar nu au putut confirma acest lucru, rezultatul studiului, cum că optimismul părintelui determină rezultate școlare mai bune, este același indiferent de statutul socio-economic al mamei.

Studiul a fost realizat pe date colectate printr-un sondaj separat, provenind de la circa 2.600 de copii și părinți din Australia.

În aceeași cercetare, autorii au constatat că, în medie, mamele sunt mai optimiste în ceea ce privește abilitățile copiilor decât ceea ce indică rezultatele școlare. Acest lucru duce atât la o creștere a rezultatelor școlare ulterioare, cât și a interesului copiilor față de școală. În același timp, dacă o mamă este mai pesimistă, copilul se poate aștepta la o scădere a rezultatelor în următoarea perioadă.

Potrivit studiului, analiza datelor a produs unele dovezi cum că prea mult optimism ar putea să nu aibă aceleași rezultate pozitive sau ar putea fi dăunător, chiar, dar dovezile nu sunt foarte solide și ar fi valabile doar pentru cazuri “extreme”.

Photo 194904892 © Elmirex2009Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


2 comments
  1. Este suficient ca un părinte sa insufle copilului ideea ca „după munca și răsplată”,învățându-i sa coreleze în mod obiectiv munca cu rezultatul muncii.
    Nu exista munca fără izbândă.
    În același timp, părintele sa fie atent și sa observe aptitudinile copilului și sa îl ajute la cultivarea lor.
    În nici un caz sa nu stopeze drumul spre acumularea culturii generale, dar ca activitate suplimentara, sa ofere copilului posibilitatea cultivării aptitudinilor.

  2. Studiul este din start inutil
    Un parinte amprenteaza copilul chiar dc se ocupa mai putin de el , raportat la timpul petrecut de celalalt parinte
    Cei care au initiat acest studiu au vrut sa si confirme teoriile si nu sa inteleaga miezul
    Miezul e balance adaptabilitate flexibilitate deschidere cunoastere etc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Profesoara Dana Papadima, critică dură a programei de Limba și literatura română propuse de Ministerul Educației: Mii de profesori derutați căutând în arhive manualele albastru și portocaliu pe care le-au călărit pe vremea lor. Mii de adolescenți care se vor refugia mai abitir din ficțiunea literaturii, în cea parșivă a tik-tok-ului și influensărilor. Asta le dorim? Asta ne dorim?

Reacțiile din mediul educațional continuă să apară după publicarea în dezbatere a noii programe de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Dana Papadima, profesor, editor de manuale, specialist…
Vezi articolul

Tendințe în învățământul superior: europenizarea, digitalul și banii insuficienți, principalele puncte de interes pentru universitățile de pe continent – raport al Asociației Universităților Europene / Instituțiile românești – interesate îndeosebi de finanțare instituțională și digitalizare

Învățământul superior a devenit un motor al integrării la nivel european, iar digitalizarea este unul dintre cele mai importante elemente ce dictează strategiile universităților și apelurile lor de a fi…
Vezi articolul

Lucrul cu IA și big data, gândirea creativă, reziliența – competențe care vor fi tot mai căutate până în 2030, în economia României, potrivit raportului Future of Jobs 2025 / Participanții la analiza publicată de Forumul Economic Mondial, mari angajatori internaționali, așteaptă îmbunătățirea sistemului de educație din țară

Gândirea analitică, flexibilitatea, influența socială și capacitatea de lucru cu inteligența artificială și big data sunt competențe de bază care ar atrage cel mai mare interes pe piața muncii în…
Vezi articolul

Cele șase vulnerabilități ale profesorilor universitari identificate de Mircea Miclea: „narcisism universitar, retorită, indiferentism, gloriolă, riscofobie și multifrenie” / „Pot să ducă la dereglări majore și la nivel instituțional și la nivel de individ”

Mircea Miclea, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească și fost ministru al Educației, a identificat șase vulnerabilități la care sunt expuși profesorii universitari în mediul academic, oferind exemple de unde…
Vezi articolul
Contestațiile la Evaluarea Națională

Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a „au fost făcute de nespecialiști în evaluare educațională”. Nu ai nevoie de inspectorate să-ți facă propuneri de îmbunătățire a performanțelor elevilor – analiza cercetătorului Dacian Dolean

„Plătitorul de taxe din România plătește un preț foarte scump pentru lipsa de competență în domeniul științelor educației”, avertizează cercetătorul Dacian Dolean, după ce Ministerul Educației a publicat rezultatele Evaluărilor…
Vezi articolul