Mirela Barbu, consilier școlar la Școala Gimnazială “Traian” din Craiova, a vorbit despre cum ar putea părinții să le explice elevilor de clasa a VIII-a importanța Evaluării Naționale, dar fără să-i sperie. „Evităm să facem comparații cu alți copii, cu frații mai mari, cu verișorii, cu copiii prietenilor noștri. Chiar încurajăm copiii foarte mult să se compare cu sine”. „Închei discursul meu cu mesajul că „am încredere în tine” și cu întrebarea „cu ce pot eu să te ajut mai mult?”, a spus aceasta. Declarațiile au fost făcute pentru TVR Craiova.
- Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a (EN VIII) reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfășoară, anual, într-o singură sesiune. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină examenul fără taxă, potrivit Ministerului Educației.
Întrebare: Cum îi explicăm copilului cât de important este acest examen, fără a-l speria?
Mirela Barbu: „Fără să creionez așteptări perfecționiste, în raport cu copilul, da, să-i transmit că eu am încredere în alegerile lui, că aș fi încântată să facă o alegere sau să învețe mai mult, să zicem, dar închei discursul meu cu mesajul că „am încredere în tine” și cu întrebarea „cu ce pot eu să te ajut mai mult? Cum pot eu să-ți fiu alături în această perioadă?”. Deci transmitem cumva așteptările și intențiile noastre, dar nu creăm presiune asupra copilului. Evităm să facem comparații cu alți copii, cu frații mai mari, cu verișorii, cu copiii prietenilor noștri. Chiar încurajăm copiii foarte mult să se compare cu sine.
În plan școlar, noi folosim diverse jocuri și fișe, să zicem, în acest sens. Am creat pentru copii niște păhărele gradate, după modelul paharelor de bucătărie, în care ei să-și hașureze în mod colorat rezultatele pe care le obțin la fiecare testare, la fiecare simulare, și să se compare cu sine, nu cu colegul de alături sau cu, nu știu, un prieten foarte, foarte bun. Deci, invitând copilul la o comparație cu sine, se declanșează, de fapt, un mecanism interior în copil care îl determină pe el să își crească motivația și să aibă încredere în el.”
Amintim că psihologul Suzana Pavlov a declarat pentru TVR Craiova că „părinții vor note note mari, copiii nu tot timpul pot să dea un randament extraordinar și pot să mai aibă și scăpări”. Referitor la programul elevilor de clasa a VIII-a, aceasta a spus că ei „stau 5-6 ore la școală și fac cel puțin 2 ore de meditație și alte 2 ore de teme”.
„Unii copii reușesc să ia niște note foarte bune, își ating obiectivele și intră cu multă muncă la liceele pe care ei și le-au dorit și-și urmează parcursul lor, dar pierd cumva alte elemente, pierd interacțiuni sociale”, a menționat psihologul.
Calendarul evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2024-2025
- 10-13 iunie 2025: Înscrierea la Evaluarea Națională
- 13 iunie 2025: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
- 23 iunie 2025: Limba și literatura română – probă scrisă
- 25 iunie 2025: Matematică – probă scrisă
- 27 iunie 2025: Limba și literatura maternă – probă scrisă
- 3 iulie 2025: Afișarea rezultatelor inițiale, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 4-5 iulie 2025: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 6-9 iulie 2025: Soluționarea contestațiilor
- 10 iulie 2025: Afișarea rezultatelor finale
Citește și:
Copilul nu a luat nota dorită la Evaluarea Națională. Consilierul școlar Mirela Barbu: Dacă rezultatul nu este pe măsură, să-l privească ca pe o resursă de viață, așa cum ne facem un bagaj pentru a pleca într-o vacanță / Alegerea facultății nu este totuși condiționată de specializarea de la liceu
Clasa a VIII-a este un an foarte important din viața fiecărui elev, spune Mirela Barbu, consilier școlar: Este firesc și natural să avem emoții în așteptarea unui examen. Stresul acesta nu este 100% un lucru negativ
Profesorul Flavian Georgescu: Mă doare sufletul când văd elevii înainte de examene cum efectiv nu cred în șansele lor. Părinții și profesorii trebuie să le cultive încrederea în sine a copiilor
Am primit un telefon de la mama unui elev care îmi cerea ajutorul, pentru că elevul a intrat într-o perioadă stresantă, spune profesorul Flavian Georgescu: Am întrebat-o care sunt activitățile copilului și mi-a zis că lunea, de la 16 la 18, are engleză, de la 18 la 20 are germană, de la 20 la 21:30 face matematică și apoi pe la 10 se apucă de teme
Psihologul Suzana Pavlov: Copiii de clasa a VIII-a stau 5-6 ore la școală și fac cel puțin 2 ore de meditație și alte 2 ore de teme. Părinții vor note note mari, copiii nu tot timpul pot să dea un randament extraordinar. Din nou, nu învățăm de plăcere, nu găsim o stimulare a curiozității în școală și ne ducem tot pe zona de emoție negativă
R.P.
Alexa Stănescu
Adriana Vișean
Redacția
1 comment
poate că maturitatea începe odată ce înțelegem că ” condițiile ” nu sunt doar FIZICE.
și se raportează la NEVOI.
și că motivația este susținută mult de implicare, mai puțin, dar necesar, de susținere ( suport și sprijin) .
poate maturitatea vine nu doar din dialog telefonic , vine odată cu înțelegerea că un copil se naște, crește , de formează și se dezvoltă într-o ” constelație familială. cu părinți, bunici, unchi, mătuși… că prietenii de joacă ante- preșcolar nu sunt colegii mediului pre‐ / școlar.
că dezvoltarea nu e totuna ci creșterea.
că odată cu nevoile copilului se modifică și nevoile adultului. că, oricum, timpul trece. poate părinții au comunități și lecturi de puericultură, dar poate că pun mai mult preț pe ceea ce este Politically-corect „.
acesta este, după părerea mea, tot cercul vicios. părintele este performant. copilul va trebui să fie performant./ parintele este modest , copilul va trebui să fie performant.
văd, uneori, reacții ale părinților, după evoluția televizată a unor copii, în emisiuni – concurs . de obicei talent muzical. unii deschiși, sinceri, autentici ; alții, mai închistati și mai crispati.
vad, rar, dar vad , copii care se autoevaluarea. corect, supra-motivat,
mult mai rar copii care se sub-evalueaza verbal. deși, mimica ii tradeaza.
mai răsfoiesc știri. nu sunt o ahtiata. e nevoie de consilieri . care sa aibă, nu trei scoli, și sa cada în brânci. nu o mie de elevi, intr-o luna. toți știm. toți cer de zeci de ani angajări, clase cu mai putini elevi, clase mai omogene , în învățământul special,
toți vrem. învățământ axat pe individ. intr-o clasa cu multiple deficiente, alandala, cu deficiente grave și severe, numărul minim este de 8 elevi. profesorul nu face comparație. dar, de obicei, profesorul are 12-14-16 elevi.
problema învățământului special când o ridicați. un om din acest sistem e , prin profilul muncii, demn, apt și responsabil. și sta 8 ore, în cancelarie, sa își rezolve problemele. un astfel de dascăl are familie. pentru el, nu sari că ghimpele în ochi, era doar rezerva lui de decenta.
nu ar fi meschinaria lui. e conștiința. muncii lui grele. pe care încearcă sa nu o pună pe umerii familiei.
învățământul de masa e protestatar de zeci de ani. învățământul special va aduce, vouă, societate, mai putina dezonoare, mai putina infracționalitate și, acolo, în” zona obscura”, formează ” mana de lucru ” . aurul poate îl merita fiecare.