„Plătitorul de taxe din România plătește un preț foarte scump pentru lipsa de competență în domeniul științelor educației”, avertizează cercetătorul Dacian Dolean, după ce Ministerul Educației a publicat rezultatele Evaluărilor Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a 2019. Instituția a anunțat în raportul oficial de prezentare a rezultatelor că, deși „trebuie” să comunice și „măsuri educaționale în vederea ameliorării rezultatelor învăţării”, inspectoratele școlare nu au trimis Ministerului propuneri de îmbunătățire, deci nici instituția centrală nu are ce să le recomande profesorilor.
„Dacă ești specialist în evaluare, nu ai nevoie de inspectoratele școlare să-ți facă propuneri”, spune Dacian Dolean, psiholog educațional, afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director a două proiecte de cercetare în domeniul psihologiei educaționale.
Acesta precizează, într-o analiză pentru Edupedu.ro, că scopul evaluărilor aplicate de Centrul Național de Evaluare și Examinare din subordinea Ministerului Educației este tocmai „să ajute profesorii să înțeleagă ce pot face pentru a îmbunătăți performanțele elevilor”. Profesorii pot fi ajutați „prezentând exemple de itemi specifici fiecărui nivel” și prin „identificarea surselor tipice de erori, însoțite de recomandări clare prin conceptualizarea foarte clară a zonelor de deficit”, spune Dolean.
Analiza integrală realizată de Dacian Dolean, psiholog educațional, afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director a două proiecte de cercetare în domeniul psihologiei educaționale:
„1. Evaluările naționale (care consumă foarte mult din timpul și resursele elevilor, cadrelor didactice precum și resurse bugetare) au fost gândite să aibă scop formativ, respectiv să ajute profesorii să înțeleagă ce pot face pentru a îmbunătăți performanțele elevilor. Acest lucru s-ar face prezentând exemple de itemi specifici fiecărui nivel și identificarea surselor tipice de erori, însoțite de recomandări clare prin conceptualizarea foarte clară a zonelor de deficit. Având în vedere că raportarea este cantitativă, CNEE nu are nevoie de rapoartele inspectoratelor școlare și nici de propunerile acestora de modificare a metodologiei și a procedurilor pentru a lua măsuri în vederea ameliorării rezultatelor învățării. Tot ce trebuie să facă CNEE e să se uite la itemii (pe care i-au construit ei) și să interpreteze rezultatele (dacă ești specialist în evaluare, nu ai nevoie de inspectoratele școlare să-ți facă propuneri).
2. Procentajul mediu al performanței elevilor la proba receptarea mesajului scris este fenomenal de mare (80%-90%). Conform acestui raport, majoritatea copiilor din România nu au dificultăți în înțelegerea unui text. Aceste rezultate contrastează puternic cu rata analfabetismului funcțional din România, ceea ce înseamnă că
- a.) elevii din România și-au îmbunătățit dramatic competențele de întelegere a textului în ultimii ani (iar rata analfabetismului funcțional va ajunge la 10%-20% în curând – și vom fi în top, alături de Finlanda și Estonia), sau
- b.) testele elaborate de CNEE au fost foarte ușoare și nu reflectă nici pe departe realitatea evaluată de PISA.
Dacă ne uităm la itemii PISA și înțelegem ce competențe vizează (și îi comparăm cu competențele vizate în aceste instrumente), înțelegem că varianta b.) este mult mai plauzibilă. Cei care au elaborat subiectele la domeniul înțelegerea citirii au omis multe aspecte esențiale în evaluare (prea multe ca să le menționez aici).
3. Combinarea interpretării itemilor rezultatelor de la limba română cu cele de la limba străină face imposibilă identificarea deficiențelor cu scopul remedierii lor (care este de fapt scopul evaluării formative). E o greșeală metodologică imensă.
4. Conform raportului, grupurile de lucru care au elaborat aceste teste au fost formate din profesori, și s-a ținut cont de experiența lor la catedră (și nu de specialiști în științele educației/psihologie educațională/psihometrie). Ori, înțelegerea mecanismelor cognitive care stau în spatele procesului de înțelegere a unui text este un fenomen extrem de complex. Pentru elaborarea acestor instrumente și corelarea lor cu testele PISA ai nevoie de echipe multi-disciplinare. La nivel mondial, există asociații profesionale pe domeniul alfabetizării (cea mai bună este Society for Scientific Studies of Reading) și laboratoare de cercetare care se ocupă special numai cu analiza acestui fenomen. Este un full-time job.
Plătitorul de taxe din România plătește un preț foarte scump pentru lipsa de competență în domeniul științelor educației. Raportul ne arată că evaluările au fost făcute de nespecialiști în evaluare educațională (cu tot respectul pentru profesorii care le-au elaborat, despre care nu am nici un motiv să cred că nu ar fi competenți la catedră) și nu pot fi interpretate pentru publicul larg în termen util pentru că CNEE nu are specialiști care să facă această interpretare.
Subestimarea complexității fenomenului de dezvoltare a alfabetizării duce la rezultatele pe care le vedem și de care ne mirăm o dată la 3 ani.”
Despre autor:
Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. Are o experiența de peste 20 de ani ca profesor de învățamânt primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA. În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director a două proiecte de cercetare în domeniul psihologiei educaționale. Cercetările sale în domeniul științelor educației și psihologiei au fost publicate în jurnale științifice cu impact internațional semnificativ precum Learning and Instruction, Developmental Science, Language Teaching Research, System, European Early Childhood Education Research Journal sau Psychology of Music. Rezultatele cercetărilor sale au fost prezentate în cadrul conferințelor organizate de American Psychological Association, American Educational Research Association, Association for Psychological Science, Society for Scientific Studies of Reading, United Kingdom Literacy Association sau European Association of Research in Learning and Instruction.
Descarcă de aici Raportul CNEE cu rezultatele de la evaluarea națională la clasa a II-a 2019
Rezultate Evaluarea Nationala la clasa a II-a 2019
Descarcă de aici concluziile evaluării nationale la clasa a II-a 2019
Concluzii ale evaluarilor nationale de la clasele a II-a, a IV-a si a VI-a 2019
Citește și:
-
Calendarul evaluărilor de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a 2020 a fost finalizat: testările vor avea loc în luna mai
-
Rezultate PISA 2018: România obține cel mai slab punctaj din ultimii 9 ani, cea mai mare cădere fiind la Matematică. Analfabetismul funcțional, la apogeu
-
“Șocant!” Așa califică Mircea Miclea rezultatele testelor PISA 2018: Am știut de acum 7 ani că așa vor fi, uitându-ne la performanța elevilor de clasa a II-a de la acel moment
-
Evaluări sabotate de Ministerul Educației. Expertul în testare Dragoș Iliescu, analiză dură a rapoartelor de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a 2018
-
Analiza primelor evaluări aplicate național: Rezultate socante la evaluarea elevilor din clasele a II-a, a IV-a si a VI-a. Elevii nu invata sa aplice si sa analizeze cunostintele din scoala – Mircea Miclea
Costin Ionescu
Ioana Nicolescu
Raluca Pantazi
