EXCLUSIV Câte mandate permit țările europene rectorilor. Senatorii români deschid poarta mandatelor nelimitate pentru șefii universităților, pe când majoritatea democrațiilor europene păstrează limita de două

1.264 de vizualizări
Masteratul la distanță
Foto: Pexels.com
Când au votat să elimine din lege limita stabilită pentru numărul de mandate pentru rectori, care ar putea căpăta posibilitatea să păstreze mandatul pe viață, senatorii au plasat România într-o minoritate europeană. Argumentul puterii democrației, invocat în apărarea votului de săptămâna trecută, se lovește de o altă realitate: cele mai multe dintre țările europene stabilesc, prin lege, un număr limitat de mandate pentru rectori, după cum reiese din datele agregate de Asociația Europeană a Universităților (EUA) transmise la solicitarea EduPedu.ro de Enora Bennetot Pruvot, expert EUA.
  • Senatul a votat pe 21 octombrie, în calitate de cameră decizională, o modificare a Legii educației ce include un amendament propus de deputatul PSD Tit-Liviu Brăiloriu, ce prevede pentru toate universitățile că „durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi reînnoit”. Legea mai poate fi întoarsă în Parlament, spre rediscutare, de către Președintele Iohannis. Ea înlocuiește prevederea aplicată din 2011, ce limitează la 2 numărul maxim de mandate de rector ce pot fi avute de o persoană, prevedere la care se adaugă un artificiu din 2014, ce permite un al treilea mandat.

Reprezentanta EUA a transmis, la solicitarea EduPedu.ro, prevederile agregate pe această temă pe baza profilelor de țară ce au însoțit o analiză extinsă a autonomiei universitare pe continent. Acestea au fost publicate în 2017 și, după cum notează Asociația, se poate ca unele modificări să fi apărut între timp. EduPedu.ro a identificat astfel de informații pe platforma Eurydice în cazul câtorva țări, dintre care doar într-una apare o schimbare comparativ cu datele agregate de EUA – în Slovacia, unde din 2019 rectorul poate fi reales fără limită de mandate.

Chiar și așa, informațiile transmise de experta Asociației europene arată că, dintre cele 29 de țări și teritorii, în majoritatea (cel puțin 15, în funcție de interpretarea datelor pot fi mai multe) există un număr limitat de 2 (într-un caz 3) mandate. Restul de cazuri (minoritare) sunt fie sisteme unde e prevăzută doar posibilitatea de înnoire, dar și sisteme în care nu există prevederi legale. Mai mult, în cel puțin două țări unde nu există limite legale pentru numărul de mandate, rectorii cu mandate multiple sunt mai degrabă excepții.

  • Notă: Datele includ informații multiple pentru unele țări (Belgia, Germania) din cauza sistemelor diferite folosite în diversele teritorii ale acestora.
Numărul de mandate ale rectorilor în țările europene, conform datelor agregate de Asociația Europeană a Universităților:
  • Austria – legea stipulează un mandat de patru ani pentru managerul universitar, cu posibilitatea de înnoire
  • Belgia – Flandra – Mandatul rectorului e prevăzut în lege pentru unele universități, în timp ce altele decid pe cont propriu. În majoritatea cazurilor, mandatul este de patru ani și poate fi înnoit o dată.
  • Belgia – Valonia – și aici există reguli diferite pentru universități. Pentru cele câteva universități care intră sub autoritatea guvernului comunității, reglementarea legală prevede un mandat de patru ani, care poate fi reînnoit o dată
  • Croația – Mandat de patru ani care poate fi reînnoit o dată
  • Danemarca – Decizia conducerii universităților. Rectorii „în general au mandate de patru sau cinci ani, cu o posibilă extindere
  • Elveția – Legea prevede mandate de 2-6 ani, cu posibilitatea de înnoire
  • Estonia – Legea prevede mandat de cinci ani, fără limită de reînnoire
  • Finlanda – Legea prevede mandat de cinci ani, fără limită de reînnoire
  • Franța – Legea prevede mandat de patru ani, care poate fi reînnoit o dată
  • Germania – landul Brandenburg – Legea prevede mandat de șase ani, „cu o posibilitate de realegere
  • Germania – landul Hesse – Legea prevede mandat de șase ani, „realegerea este posibilă
  • Germania – Renania de Nord Westfalia – Legea prevede mandat de minim șase ani, cu posibilitatea de prelungire pentru încă patru ani
  • Islanda – Legea prevede mandat de cinci ani, fără limite de reînnoire
  • Irlanda – Legea prevede un mandat exact de 10 ani
  • Italia – Leea prevede mandat de șase ani fără posibilitatea de înnoire
  • Letonia – Legea prevede mandat de maxim cinci ani, care poate fi reînnoit o dată
  • Lituania – Legea prevede maximum două mandate consecutive de cinci ani, cu posibilitatea de reînnoire după o perioadă de cinci ani
  • Luxemburg – Mandat de cinci ani care poate fi înnoit
  • Olanda – Toate deciziile aparțin universităților
  • Marea Britanie – Decizia aparține universităților
  • Norvegia – Legea prevede mandat de patru ani care poate fi reînnoit o dată
  • Polonia – Legea prevede mandat de patru ani care poate fi reînnoit o dată
  • Portugalia – Legea prevede mandat de patru ani care poate fi reînnoit o dată
  • Serbia – Legea prevede mandat de 3 ani care poate fi reînnoit o dată
  • Slovacia – Legea prevedea mandat de patru ani, care poate fi reînnoit o dată. Din 2019, limita de mandate a fost eliminată, conform Eurydice (vezi mai sus)
  • Slovenia – Universitățile decid mandatul rectorului, care este de obicei de patru ani
  • Spania – Mandatul nu este prevăzut în lege, dar ca regulă generală rectorii stau în funcție patru ani
  • Suedia – Mandatul este de minim șase ani și poate fi extins de două ori, cu câte trei ani
  • Ungaria – Mandat de maxim cinci ani, care poate fi reînnoit o dată

EduPedu.ro a solicitat aceste date Asociației internaționale în condițiile în care, în dezbaterea publică stârnită de votul senatorilor, au fost invocate tendințele europene și au fost menționate avansurile democratice care ar permite comunităților academice să prevină eventualele abuzuri ale rectorilor, prin respingerea lor atunci când cer un nou mandat.

  • Între altele, președintele Consiliului Național al Rectorilor, Sorin Câmpeanu, a spus că „niciun rector nu este ales pe viață”, alegerile pentru funcția de rector rămân obligatorii la 4 ani și „una e să poți candida și alta” să fii ales. – Detalii
  • Pe de altă parte, rectorul Universității din București, Marian Preda, a contraargumentat arătând că „pentru a evita derapajele antidemocratice, orice funcție de conducere aleasă prin vot trebuie ocupată pentru o perioadă limitată de timp” – Detalii

Asociația Europeană a Universităților, cu sediul la Bruxelles, reprezintă peste 800 de universități din 48 de țări europene.

Foto: Pexels.com


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

DOCUMENT Registru Matricol Unic în care sunt înregistrați toți studenții din România a funcționat fără politici antivirus, fără proceduri de recuperare în caz de dezastru și fără strategie IT – raport al Curții de Conturi / Asemenea politici au început să fie elaborate abia în timpul auditului Curții

Registrul Matricol Unic al Universităților din România, în care sunt înregistrați toți studenții și care „ar trebui să asigure un control riguros al diplomelor din învățământul universitar”, până când va…
Vezi articolul

Regulile de organizare a studiilor postdoctorale, conform noii legi a învățământului superior, au fost publicate în Monitorul Oficial / Fiecare instituție organizatoare își stabilește propria metodologie

Programele postdoctorale de cercetare avansată pot fi derulate atât în cadrul școlilor doctorale, cât și al unităților de cercetare științifică, iar fiecare instituție organizatoare va elabora propria metodologie, stabilește un…
Vezi articolul
dunarea de jos

Încercarea rectorului Universității Dunărea de Jos din Galați de a bloca ordinul de ministru prin care nu a fost confirmat în funcție, respinsă de Curtea de Apel Galați. Decizia poate fi contestată

Magistrații Curții de Apel Galați i-au respins rectorului Universității Dunărea de Jos din Galați, Puiu Lucian Georgescu, cererea de ordonanță președințială în contencios administrativ, prin care a încercat anularea ordinului…
Vezi articolul

Remus Pricopie, SNSPA: Între 2011 și 2022, populația tânără a României a scăzut cu peste 1 milion de locuitori / Apel către politicieni: Reducerea pragurilor de vârstă pentru participare în alegeri, modul prin care le putem arăta tinerilor că viitorul societății noastre depinde cu adevărat și de ei

Între 2011 și 2022, populația tânără a României a scăzut cu peste 1 milion de locuitori, de la 5,51 milioane la 4,49 milioane, scrie rectorul Școlii Naționale de Studii Politice…
Vezi articolul