În perioada 2019-2021, Comisia de Etică a Universității București a clasat ”pe motive de procedură” trei sesizări legate de suspiciuni de plagiat masiv – sute de rânduri – în lucrarea de doctorat a judecătoarei Corina Alina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, rezultă din documentele obținute de G4Media.ro.
În unele situații, Corbu este suspectată că a copiat, fără a menționa sursa, până și note de subsol. Nici una dintre cele trei decizii nu este motivată prin (in)existența plagiatelor. Membrii Comisiei au clasat primele două sesizări prin faptul că au depășit termenul de 30 de zile în care, conform Regulamentului de Funcționare, trebuiau să emită o decizie, iar pentru a treia sesizare, depusă după ce termenul de 30 de zile a fost eliminat, nu au mai făcut nici o analiză și au invocat faptul că au avut deja cazul pe rol și l-au clasat.
Pe scurt, toate deciziile au fost luate ”pe procedură”, în ultimul caz extrem de discutabilă, fără a se face o analiză pe fond a suspiciunilor de furt intelectual. În cazul Corbu există și alte elemente care pun sub semnul întrebării activitatea membrilor Comisiei de Etică.
Spre exemplu, în timp ce în dosarul Corbu Comisia a reușit să rateze de două ori termenul-limită de 30 de zile, în analiza altui plagiat pentru care exista o sesizare în aceeași perioadă a fost dată o decizie în termenul legal. Șefa Direcției Juridice din Universitatea București, direcție care îi îndrumă pe membrii acestei Comisii în legătură cu modul în care aceștia trebuie să își motiveze legal deciziile, a rămas fără titlul de doctor în 2019, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare stabilind că a plagiat în lucrarea de doctorat.
Citește articolul integral pe G4Media.ro
Foto: Presidency.ro/ Corin Corbu alături de președintele Klaus Iohannis în 26 Februarie 2020, la prezentarea Raportului de activitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție în anul 2019
Raluca Pantazi și Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă