Cenzură fără precedent în istoria recentă aplicată de un ministru al Educației și Cercetării asupra cercetătorilor: ministrul Daniel David a refuzat să facă publică analiza realizată de Institutul de Științe ale Educației asupra măsurilor din educație luate de Guvernul Bolojan. La solicitările Edupedu.ro de a face public documentul, a manipulat datele din raportul acestora și a remis presei 2 pagini cu fragmente editate din răspunsul de 23 de pagini formulat de cercetători la solicitarea noastră. Concret, Edupedu.ro a solicitat oficial Institutului de Științe ale Educației, pe 7 iulie 2025, în ziua în care Guvernul Bolojan și-a asumat în Parlament răspunderea pe primul pachet de măsuri fiscal-bugetare, să comunice dacă a fost consultat în elaborarea acestor măsuri și care sunt efectele pe care IȘE estimează că le vor avea majorarea normei didactice, reorganizarea rețelei școlare, mărirea numărului de elevi la clasă și tăierea burselor școlare.
UPDATE ora 12:00 Reacția ministrului Daniel David în cazul de cenzură masivă asupra analizei cercetătorilor IȘE pe măsurile din Legea Bolojan: Nimeni în știință nu se poate aștepta să scrie ceva, care ulterior să fie asumat direct și necritic instituțional chiar sub antetul ministerului pe care îl analizează / Oficialul nu contestă investigația, ci acuză „practici care trebuie să se schimbe” la IȘE
UPDATE, ora 14:00 Argumentele științifice și evidențele educaționale prezentate de IȘE în răspunsul necenzurat, obținut de Edupedu.ro, îl contraziceau pe ministrul Daniel David și declarațiile sale referitoare la măsurile din Legea Bolojan. Cum a dispărut 80% din răspunsul cercetătorilor pentru presă la „peer review”-ul ministrului – ANALIZĂ
Edupedu.ro a obținut analiza cercetătorilor asupra impactului Legii-Bolojan în educație, care a ajuns la Ministerul Educației și Cercetării semnată de cercetătorii Institutului de Științe ale Educației și a fost refuzată la publicare de ministrul Daniel David, după cum acesta a recunoscut. Analiza IȘE cenzurată de ministrul Daniel David – sub pretextul că un răspuns pentru presă are nevoie de peer-review și de un rezumat extins în limba engleză – arată că, potrivit rețelei Eurydice a Comisiei Europene, „valoarea medie a normei didactice în Europa este de 18-19 ore/săptămână” – în România norma fiind de 18 ore pe săptămână -, și că „majorarea normei didactice cu 2 ore plasează România peste media înregistrată la nivel european”.
- Acest paragraf din raportul Institutului de Științe ale Educației (IȘE) este șters integral de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) în răspunsul oferit către Edupedu.ro ca din partea cercetătorilor Institutului.
Cercetătorii mai arată în analiza lor cenzurată ulterior de MEC că „timpul total de muncă al profesorilor în România (40 de ore/săptămână) este aliniat practicii europene, cu o pondere ușor mai redusă pentru predarea propriu-zisă, respectiv mai ridicată pentru alte activități (ex. pregătire profesională curentă, activități extradidactice și de sprijin, formare profesională continuă, sarcini administrative etc.) (Eurydice, 2023). Avantajul teoretic al celor 20-22 de ore ce sunt alocate activităților nedidactice este diminuat de birocrație și sarcini ale profesorilor, ce nu au impact direct asupra învățării (SABER Teachers, 2017). Alte studii (CNPEEUCE, 2024) arată că volumul ridicat de muncă și sarcinile administrative ale profesorilor constituie principalul factor de stres și limitează adesea timpul pentru pregătirea lecțiilor și pentru analiza datelor despre învățare”.
Un alt paragraf eliminat total de Ministerul Educației și Cercetării din raportul făcut de cercetătorii de la IȘE se referă la datele internaționale privind plata cu ora. Concret, MEC se oprește la acest capitol la următoarea frază a cercetătorilor, pe care o trimite mai departe jurnaliștilor: „Mecanismul românesc de plată cu ora nu are un corespondent direct în alte modele”. Dar taie integral paragraful imediat următor al cercetătorilor IȘE, care raportează următoarele date:
- IȘE: „Se pot însă identifica următoarele tipuri de politici și exemple:
– sume fixe pe oră, actualizate periodic – în Germania, sistemul de plată cu ora este fix (tarif pe oră) și reglementat la nivel federal, și variază între 23,47 și 40,39 euro, în funcție de grupa de salarizare în care este încadrat profesorul (Ministerium für Schule und Bildung des Landes Nordrhein-Westfalen, 2025);
– tarif procentual din salariu lunar/anual – în Franța, orele suplimentare ale profesorilor din învățământul secundar sunt reglementate prin sistemul HSA (heures supplémentaires année) și HSE (heures supplémentaires effectives). Pentru a asigura acoperirea orarului școlar, o parte din sistemul HSA poate fi obligatoriu pentru fiecare cadru didactic al școlii și este plătit cu 20% peste tariful de bază (aproximativ 1.462 euro/an); altă parte din norma HSA este contractată prin voluntariat remunerat (1.219 euro/an). HSE-urile au valori de aproximativ 40 euro/oră. Potrivit celei mai recente note statistice DEPP (Baradji, 2025), în anul școlar 2023-2024, 88% dintre profesori au cel puțin o normă HSA”.
Potrivit surselor noastre, analiza realizată de Institutul de Științe ale Educației ca răspuns la solicitarea Edupedu.ro a ajuns la cabinetul ministrului Educației și Cercetării și la ministrul Daniel David, care au oprit-o însă de la transmiterea către presă. Sub pretextul că este nevoie de peer-review ca Institutul de Științe ale Educației să răspundă la o solicitare de presă, ministrul David și autorul peer-review-ului au eliminat aproape 80% din conținutul raportului cercetătorilor și au trimis ce a rămas, editat și acel rest, ca răspuns la solicitarea făcută de redacție către IȘE.
De remarcat că analiza cercetătorilor din științele educației tratează întrebările din solicitarea Edupedu.ro într-o analiză de 23 de pagini, tehnic, științific și pe bază de date și evidențe. Prin contrast, răspunsul primit de Edupedu.ro de la Ministerul Educației în numele IȘE trata o singură temă, norma didactică, și acolo fiind modificări în cheie politică asupra fragmentelor preluate de Minister din textul cercetătorilor Institutului de Științe ale Educației.
La prima întrebare trimisă de Edupedu.ro „1. A fost consultat Institutul de Științe ale Educației în procesul de elaborare a acestor măsuri, fie de către Ministerul Educației, fie de către grupurile de lucru constituite la nivelul Administrației Prezidențiale?”, Institutul de Științe ale Educației (IȘE) a răspuns următoarele, în analiza nepublicată de Minister și obținută de redacție:
- „Institutul de Științe ale Educației nu a fost implicat în procesul de elaborare a măsurilor din domeniul Educației, propuse de Guvern. Studiile noastre au stat la dispoziția celor interesați, fiind publicate pe site-ul instituției și transmise Ministerului Educației și Cercetării”.
FOTO Primul răspuns IȘE care nu a trecut de cenzura Ministerului Educației și Cercetării:
Ministerul Educației și Cercetării a ales să răspundă însă oficial el la întrebarea de mai sus adresată de Edupedu.ro către Institutul de Științe ale Educației. Răspunsul trimis Edupedu.ro de către MEC pe 18 iulie 2025, în numele cercetătorilor:
- „Referitor la solicitarea dumneavoastră, înregistrată la Institutul de Științe ale Educației cu nr. 159/07.07.2025, vă comunicăm următoarele:
- 1. Institutul de Științe ale Educației nu a fost implicat direct în procesul de elaborare a măsurilor din domeniul Educației, propuse de Guvern. Studiile ISE, inclusiv cele elaborate la solicitarea internă a Ministerului Educației și Cercetării (de exemplu: analiza privind numărul de ore alocate diverselor discipline și organizarea acestora în Uniunea Europeană), sunt adesea prezentate și public”.
FOTO Răspunsul oficial trimis de Ministerul Educației și Cercetării către Edupedu.ro ca și cum ar fi fost de la IȘE și care înlocuiește răspunsul de mai sus conceput de cercetători:
A doua întrebare adresată de Edupedu.ro către cercetătorii Institutului de Științe ale Educației a întors a doua minciună de la Ministerul Educației și Cercetării condus de Daniel David. Concret, Edupedu.ro a întrebat printr-o solicitare oficială IȘE dacă: „2. A existat, în ultima lună (începând cu perioada imediat următoare alegerilor și până la anunțarea pachetului de măsuri), vreo solicitare oficială către ISE de a furniza date, analize sau puncte de vedere științifice privind impactul acestor decizii?”. Răspunsul IȘE, ascuns până astăzi de MEC, este următorul:
– „Institutul de Științe ale Educației nu a primit solicitări cu privire la estimarea impactului acestor decizii”.
FOTO Al doilea răspuns IȘE care nu a trecut de cenzura Ministerului Educației și Cercetării:
Răspunsul oficial trimis Edupedu.ro de către Ministerul Educației și Cercetării pe 18 iulie 2025, la întrebarea pe care noi am adresat-o Institutului de Științe ale Educației:
– „2. Referitor la această tematică de analiză, Institutul de Științe ale Educației nu a elaborat un raport oficial”.
FOTO Răspunsul oficial trimis de Ministerul Educației și Cercetării către Edupedu.ro ca și cum ar fi fost de la IȘE și care înlocuiește răspunsul de mai sus conceput de cercetători:
Întrebările cu numerele 3 și 4 trimise de Edupedu.ro către Institutul de Științe ale Educației întorc un nou răspuns manipulat de la Ministerul Educației și Cercetării, care șterge pasaje din răspunsul cercetătorilor IȘE și adaugă alte elemente. Mai exact, Edupedu.ro a întrebat în solicitarea oficială trimisă către IȘE pe 7 iulie 2025 următoarele: „3. Pe baza studiilor disponibile și a expertizei interne a ISE, ce efecte pot fi anticipate ca urmare a aplicării acestor măsuri?
– Cum sunt afectate calitatea predării, echitatea în educație, motivația profesorilor și accesul elevilor la educație de calitate?
– Ce efecte de domino pot apărea, inclusiv în ceea ce privește organizarea rețelei școlare, riscurile de segregare, deficitul de resurse umane sau actul managerial în unitățile comasate?
4. Există în literatura de specialitate sau în cercetările realizate de ISE recomandări care susțin sau, dimpotrivă, contrazic direcția acestor politici publice recente? În măsura în care este posibil, vă rugăm să ne transmiteți orice referinte la documente publice sau studii relevante elaborate de ISE sau alte institutii de cercetare care ar putea aduce claritate asupra acestor chestiuni”.
Ministerul Educației preia în răspunsul referitor la Norma didactică și plata cu ora aproape tot răspunsul IȘE, la care MEC face următoarea adăugire: scăderea tarifului brut pe oră suplimentară are loc în contextul în care „înainte tariful [era] aproximativ dublu față de ora din timpul de lucru (40 de ore săptămânal)”.
În răspunsul MEC care preia parte din capitolul „Datele internaționale și naționale privind norma didactică și timpul alocat predării” realizat de cercetătorii IȘE la solicitarea Edupedu.ro, Ministerul șterge următorul paragraf din raportul cercetătorilor: „Conform Eurydice (2021), valoarea medie a normei didactice în Europa este de 18-19 ore/săptămână, cu un minimum de 14 ore în țări precum Croația, Polonia, Finlanda și maximum de 26 de ore în Ungaria. Majorarea normei didactice cu 2 ore plasează România peste media înregistrată la nivel european”.
FOTO Fragmentul din răspunsul IȘE către Edupedu.ro care nu a trecut de peer-review-ul Ministerului Educației și Cercetării:
La același răspuns privind datele internaționale și naționale privind norma didactică, MEC șterge și următorul paragraf din răspunsul cercetătorilor IȘE: „Datele internaționale arată, de asemenea, că există o varietate de modele privind distribuția orelor totale de lucru ale profesorilor între activități didactice și non-didactice. O analiză privind învățământul secundar inferior din Europa (echivalentul gimnaziului) arată că predarea constituie în medie 46,8% din activitățile unui profesor, în timp ce planificarea/pregătirea lecțiilor și corectarea lucrărilor ocupă până la 25% (Eurydice, 2021).”
FOTO Un alt fragment din răspunsul IȘE către Edupedu.ro care nu a trecut de peer-review-ul Ministerului Educației și Cercetării:
De remarcat că în România cele 18 ore prevăzute până la Legea-Bolojan ca normă didactică pe săptămână din totalul de 40 de ore pe săptămână cât este timpul de lucru al profesorilor reprezintă 45% din activitățile unui profesor dedicate predării, foarte aproape de media europeană de 46,8% ștearsă de Minister din evidențele IȘE.
Ministerul Educației și Cercetării șterge din raportul IȘE trimis către presă și următoarele exemple de politici aplicate de state europene pentru plata orelor suplimentare:
„Se pot însă identifica următoarele tipuri de politici și exemple:
– sume fixe pe oră, actualizate periodic – în Germania, sistemul de plată cu ora este fix (tarif pe oră) și reglementat la nivel federal, și variază între 23,47 și 40,39 euro, în funcție de grupa de salarizare în care este încadrat profesorul (Ministerium für Schule und Bildung des Landes Nordrhein-Westfalen, 2025);
– tarif procentual din salariu lunar/anual – în Franța, orele suplimentare ale profesorilor din învățământul secundar sunt reglementate prin sistemul HSA (heures supplémentaires année) și HSE (heures supplémentaires effectives). Pentru a asigura acoperirea orarului școlar, o parte din sistemul HSA poate fi obligatoriu pentru fiecare cadru didactic al școlii și este plătit cu 20% peste tariful de bază (aproximativ 1.462 euro/an); altă parte din norma HSA este contractată prin voluntariat remunerat (1.219 euro/an). HSE-urile au valori de aproximativ 40 euro/oră. Potrivit celei mai recente note statistice DEPP (Baradji, 2025), în anul școlar 2023-2024, 88% dintre profesori au cel puțin o normă HSA”.
FOTO Fragmentul cu plata cu ora în Germania și Franța, eliminat de Ministerul Educației și Cercetării din răspunsul pregătit de IȘE pentru Edupedu.ro:
La capitolul „Posibile efecte negative” ale creșterii normei didactice și diminuării tarifului de plata cu ora, Ministerul Educației și Cercetării șterge din răspunsul IȘE redirecționat de MEC către Edupedu.ro majoritatea efectelor menționate de cercetători. Lista integrală a acestor posibile efecte negative, în concepția IȘE:
- „diminuarea tarifului la plata cu ora poate conduce la accentuarea percepției carierei didactice ca fiind o alegere mai puțin atrăgătoare pentru debutanți;
- pot apărea dificultăți în recrutarea și menținerea în învățământ a cadrelor didactice calificate, mai ales în mediul rural și în școlile cu performanțe scăzute;
- măsurile pot să adâncească penuria de profesori calificați, în special la disciplinele STEM;
- se accentuează dificultățile de acoperire a normei didactice pentru disciplinele prevăzute cu o oră/săptămână în planurile-cadru, în special în mediul rural și în școlile mici;
- extinderea numărului de ore de predare solicită din partea profesorilor un timp mai mare pentru activitățile de pregătire a lecțiilor, evaluare a rezultatelor elevilor. Concomitent, se reduce timpul rămas pentru activități nondidactice (ex. activități extrașcolare, educație remedială, colaborare în echipe de profesori, mentorat etc.) ce au rol important pentru creșterea calității procesului didactic;
- un număr mai mare de ore de predare poate conduce la suprasolicitare, stres, oboseală, aspecte care pot afecta starea de bine a profesorilor și calitatea activității lor didactice”.
Recomandările făcute de cercetătorii IȘE la același punct privind norma didactică și plata cu ora sunt șterse în integralitatea lor de către Ministerul Educației și Cercetării, în răspunsul trimis Edupedu.ro. Printre recomandările făcute de cercetători se numără și „Instituirea unui mecanism de monitorizare statistică privind orele suplimentare de predare, gestionat de Ministerul Educației, care să înregistreze indicatori‐cheie privind: numărul de ore plătite, distribuția pe niveluri de învățământ și discipline, costul bugetar, ponderea în salariul total și anumite efecte în plan educațional. Acest sistem ar permite factorilor de decizie să evalueze periodic impactul financiar și pedagogic al orelor suplimentare, să identifice zonele cu suprasarcină sau deficit de personal și să calibreze politicile de normare, salarizare și recrutare, pe baza unui sistem de date”.
Recomandările IȘE, șterse de MEC:
- „Asigurarea unui echilibru predare vs. alte activități care intră în norma profesorului, pentru a limita presiunea directă a altor responsabilități și identificarea unor modalități prin care școlile pot aloca timp concret pentru activități de planificare, evaluare, sprijin suplimentar al elevilor.
- Reducerea volumului de activități administrative care revin profesorilor, pentru diminuarea surselor de stres profesional și pentru valorificarea orelor alocate activităților non-didactice cu prioritate pentru a susține pregătirea și calitatea predării, analiza datelor privind învățarea, oferirea de feedback și suport pentru elevi.
- Implementarea la nivelul școlii a unui sistem de recunoaștere a orelor alocate activităților non-didactice care fac parte din norma profesorului, pentru evitarea supraîncărcării birocratice, recunoașterea «muncii invizibile» și orientarea către activități de colaborare, mentorat şi formare continuă.
- Flexibilizarea obligației cu privire la numărul de ore/credite de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, în acord cu media europeană, pentru a reduce timpul necesar a fi alocat formării continue obligatorii și formalismul care apare cu privire la participarea la cursuri.
- Instituirea unui mecanism de monitorizare statistică privind orele suplimentare de predare, gestionat de Ministerul Educației, care să înregistreze indicatori‐cheie privind: numărul de ore plătite, distribuția pe niveluri de învățământ și discipline, costul bugetar, ponderea în salariul total și anumite efecte în plan educațional. Acest sistem ar permite factorilor de decizie să evalueze periodic impactul financiar și pedagogic al orelor suplimentare, să identifice zonele cu suprasarcină sau deficit de personal și să calibreze politicile de normare, salarizare și recrutare, pe baza unui sistem de date”.
De la acest capitol, restul de 16 pagini din răspunsul formulat de Institutul de Științe ale Educației la întrebările Edupedu.ro privind modificarea burselor școlare, comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi, concedierea a aproximativ 900 de directori, creșterea numărului de elevi per clasă/grupă – sunt șterse de ministrul David în răspunsul redirecționat redacției și înlocuite cu trimiteri răzlețe la diverse alte studii publicate sau la declarațiile anterioare ale ministrului. Vezi riscurile identificate de cercetători și recomandările șterse de ministru, în documentul integral de mai jos obținut în exclusivitate de Edupedu.ro.
DOCUMENTUL INTEGRAL Răspunsul Institutului de Științe ale Educației (IȘE) conceput la solicitarea Edupedu.ro cu analiza măsurilor fiscal-bugetare în educație prevăzute de Legea Bolojan (analiză ascunsă de ministrul Educației și Cercetării, Daniel David):
Ce este Institutul de Științe ale Educației (IȘE)
Amintim că Institutul de Științe ale Educației a fost desființat în 2020 de ministrul liberal de la acea vreme Monica Anisie, fiind comasat în noul Centru de Politici în Educație. Scopul CNPE a fost „să pună în aplicare Programul de guvernare”.
IȘE a fost reînființat prin Legea educației Iohannis-Deca nr 198/2023 (articolul Articolul 121 din lege).
Hotărârea de Guvern care pune în aplicare Legea și reînființează Institutul de Științe ale Educației stipulează că „Institutul de Științe ale Educației, denumit în continuare IȘE, este organ de specialitate, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educației și Cercetării, care se organizează și funcționează prin preluarea activității și structurilor specializate în fundamentarea politicilor educaționale pe baza studiilor și cercetărilor realizate de la Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație, denumit în continuare CNPEE”.
Tot primul articol din HG-ul de înființare a Institutului prevede că „IȘE are ca scop realizarea și promovarea de studii și cercetări obiective și independente care să contribuie la avansarea cunoașterii printr-o mai bună înțelegere a contextelor, fenomenelor și proceselor educaționale, în vederea fundamentării deciziilor de politici publice în domeniul educației”.
La capitolul atribuții, IȘE „propune Ministerului Educației și Cercetării inițierea unor proiecte de acte normative relevante pentru activitatea sa”, statuează HG-ul de înființare.
Aceeași Hotărâre de Guvern stabilește că IȘE „acordă asistență de specialitate unităților de învățământ preuniversitar și instituțiilor de învățământ superior, precum și altor instituții, organizații sau structuri din domeniul educației sau cu preocupări în acest domeniu, pentru realizarea de studii și cercetări”.
În acest context, este neclar în ce bază legală a refuzat ministrul Educației și Cercetării trimiterea către presă a răspunsului integral realizat de cercetătorii Institutului de Științe ale Educației.
FOTO Răspunsul pe care Ministerul Educației și Cercetării l-a trimis redacției Edupedu.ro ca aparținând cercetătorilor Institutului de Științe ale Educației:
Citește și:
Derapaj grav la Ministerul Educației: în loc de punctul de vedere al Institutului de Științe ale Educației pe măsurile din Legea Bolojan, am primit un răspuns politic de la Minister. Răspunsul MEC reproduce declarații recente ale ministrului Daniel David, nu analiza cercetătorilor IȘE
EXCLUSIV Ministrul Educației Daniel David admite că va verifica dacă răspunsul transmis presei în numele Institutului de Științe ale Educației a fost cenzurat: „Dacă n-a fost asumat de conducerea IȘE, voi verifica cine a intervenit și voi lua măsuri”
EXCLUSIV Daniel David anunță că blochează de acum înainte un institut de cercetare – IȘE – să mai răspundă independent solicitărilor presei. Ministrul Educației și Cercetării confirmă că a cenzurat răspunsul transmis în numele Institutului de Științe ale Educației către Edupedu.ro și nu publică nici acum analiza cercetătorilor asupra măsurilor din Legea Bolojan
Mihai Peticilă
Dan Tăpălagă
Ștefan Lefter
Virgil Iordache
Redacția
G4Media.ro
57 comments
Va mulțumim că existați Edupedu! Mizeria asta de ministru trebuie sa plece precum Anastasiu, urgent! Prin așa minciuni și manipulare nu se poate conduce ministerul învățământului!
Alt subiect mai important nu aveti? Nu ne intereseaza Germania si Franta pentru ca noi nu avem bugetul lor, media orelor pe saptamana ce sa vezi e tot cam pe acolo, iar vacanta de vara este doar de 1 luna, in aceste tari…deci una peste alta se munceste acolo. La noi se fac meditatii in locul orele de predare. Asa ca lasati cautatul nodului in papura.
Dl. Goe a ajuns în guvern. Și ca să nu-l supere pe șpăgar a introdus cenzura. Oare când o să apară datele reale și despre el?
Felicitări edupedu pentru insistenta de a demasca impertinenta acestui sinistru, care își bate joc chiar de specialiști, cercetători în domeniu, care au documentat poate ore întregi un răspuns corect, onest, din respect pt presa interesata de adevar. V-ați dat seama imediat de cenzura și ați investigat. Felicitări cu atât mai mult cu cât jurnalismul adevărat nu prea se mai practica, iar în acest caz ați văzut frauda și ați dovedit-o la modul clar…. didactic!
Prin urmare, mulțumesc.
Cine minte,manipuleaza ar cam trebui sa plece.Si eu credeam ca va fi un ministru foarte ok,modern si cu deschidere spre modelele bune din lumea civilizata.
Nu ne mai facem bine,din pacate!
Si ar trebui sa plece toti dar absolut toti”sfatuitorii” din minister.
Dacă aș fi fost în locul ministrului, aș fi spus că raportul este o idioțenie în multe puncte.
Un exemplu concludent este chiar tema din titlul acestui articol. Dacă sistemul românesc de plată cu ora „NU are un corespondent direct în alte modele”, ce rost are restul textului? Compară mere cu pere? Ce fel de cercetare este asta? După ce criterii de rigurozitate academică poate emite cineva cu astfel de pretenții ideea că, deși nu există o comparabilitate, totuși compară aiurea o abordare a unui lucru anume cu abordarea unui lucru substanțial diferit?
Și de ce faceți atâta caz că ministrul a omis aceste date din comunicarea lui, devreme ce datele incluse în raportul IȘE pe tema plății cu ora nu sunt comparabile cu nimic, pentru că ei înșiși spun că nu există o comparabilitate?
De toată jena această întreagă campanie de denigrare a ministrului! Nu mă așteptam la altceva de la voi, dar uite așa se vede din spațiu cine de ce parte a taberei se află.
I-a o batista și plange-l dacă ti-e asa drag !
Adi Grigorescu,
Sistemul ro.de plata cu ora nu are corespondent direct ca modalitate de realizare si plata; nu pt ca nu exista in alta parte plata cu ora.
Daca nu ai inteles articolul si toata discutia pe baza lui, mai bine nu te exprimi in problema.
Dupa logica ta urmatoarele rapoarte si stenograme guvernamentale, parlamentare etc va trebui sa treaca mai întâi pe la ministrul DD sa le faca dumnealui peer-review.
Jalnice acuzatii de denigrare!!
Nimic nou. ChatGPT stia adevărul inaintea ministrului mincinos. Am și scris aici ca la noi norma este ca in Europa. Dar daca nu știți sa fiti Toma necredinciosul… Cautati mereu dovezi. Nu ii mai credeți pe manipulatorii ăștia.
Fiti, mai, sinceri. E nevoie de reforma, e nevoie sa starpiti paduchii de 35 de ani care sug din orele la plata cu ora, care intra pe pile și spagi, care abuzeaza angajatii.
Dar ce vina am eu sa am 30 elevi la clasa si 2 ore in plus? Eu care imi fac treaba.
Demisia, Șarlatanule!
Stiam ca numirea ministrului a fost o greseala, dar nu l-am banuit de escrocherii!
DEMISIA!!!!!!!!!!!!!!!!!
P.S. In ce priveste marimea clasei ISE citeaza studii facute in Romania si ele spun cam acelasi lucru ca studiile din alte tari. O clasa mica are efecte pozitive asupra invatarii in clasele 2 – 4. Studiile internationale spun ca efectul pozitiv se mentine si in gimnaziu, chiar daca va creste numarul de copii.
In gimnaziu sau liceu nu prea are importanta marimea clasei, cat ce faci cu clasa. Probabil ca marimea clasei conteaza la noi si in gimnaziu pentru ca la noi formarea initiala si continua a profilor este varza.
Mai este un aspect de care nu vorbeste NIMENI, nici ISE, nici MEX, nici guralivul ministru psiholog. CES nu exista in Romania, este bagat sub pres.
In multe tari Italia, Germania, Austria numarul de elevi este mai scazut cand in clasa exista copii cu CES sau cand scoala este intr-o zona vulnerabila. In Italia de exemplu numarul de copii este limitat prin lege la 20 daca in clasa exista copii cu dizabilitati. In Austria nu scade numarul automat, ci trebuie facut ceva paperwork, in urma caruia clasa poate scade si sub 20 daca se justifica. In Austria exista buget special la nivel regional pentru astfel de cazuri.
In Olanda nu scade numarul de elevi insa sunt chemate ajutoare suplimentare cand este cazul, specialisti, profesori de sprijin. Nu e simplu sa chemi ajutoare, dar daca ai argumente le obtii.
Am avut o clasă de 12 elevi la o structură izolată. Școala a fost dotată, inclusiv structurile, în ultimii ani și a fost modernizată (cea mai bună situație din toate școlile în care am predat vreodată în 25 de ani).
Numărul mic de elevi la clasă se simte. Se simte chiar foarte bine când școala are cu ce – poți petrece mai mult timp cu fiecare elev, poți explica de mai multe ori, în mai multe feluri, chiar dacă materia e la fel de stufoasă, nu mai simți că alergi prin ea fără ca elevii să înțeleagă ceva.
Rezultatul? Au luat toți EN cu medii peste 5 (de la 9 în jos, la 5 e copilul de probleme socio-economice grave care locuiește singur, cu părinții plecați la muncă în Europa). Și în cursul ultimilor doi ani (de la finalizarea modernizării încoace) se VEDE că a crescut interesul pentru școală și cam toate disciplinele, nu doar pentru cele de examen.
Clasa cu puțini elevi funcționează. Dar ce-i pasă lui David? El comasează, taie, distruge, voluntar – nici măcar nu trebuie să-i comande cineva. El execută ghicind gândurile șefului, o slugă ordinară.
perplex,
In Romania profesorii cheama ajutoare si argumenteaza puternic si corect pt a obtine aceste ajutoare de 35 de ani, dar IN ZADAR!!
Dacă educația a contribuit la deficitul tarii, asa subfinantata cum este, logica spune ca ar trebui sa mai tăiem din finanțare, sa asiguram plata pensiilor (speciale).
Exact despre asta este vorba! Nu vorbim de calitate în învățământ, ci de conservarea privilegiilor.
Întrebari ,profesorii din Germania lipsesc de la ore dar nu li se taie ora ,stau pe telefon la ore,nu fac nimic la ore,citesc din carte la ore,pun elevii să conspecteze lecții noi,corectează testele in timpul orelor de curs,întârzie la ore,dau note pe ochi frumosi ……etc.
>> activități extradidactice și de sprijin
Hai, nu mai spune, ISE. Cati profi a vazut ISE ca fac activitati de sprijin? In afara de profii de sprijin.
Pot sa confirm ca in Germania exista sume fixe pentru plata cu ora. Nu cred ca depind de salariul profului cum scrie in raport, dar cate landuri atatea obiceiuri …
In Austria plata cu ora este intre 25 si 50 Euro (brut), include doar orele efective de predare, fara pregatire etc. si nu este pentru titulari (exista limitari, exceptii), doar pentru suplinitori care nu-si pot face norma (sau nu au chef 🙂 ).
La MEX (de la QX) NU exista profiluri educationale facute de profesionisti HR. Deca a platiti unele facute in birou, rupte de realitate. Cand nu stii ce face proful iti dai cu parerea si cum zice neamtul scoti o normare „din burta”, pe romaneste o faci dupa ureche.
La MEX NU exista o normare facuta de profesionisti HR.
Bulldog managementul (managementul „eficientizarii” in criza) insa nu tine cont de nimic din cele de mai sus. Eficientizarea se face oricum si are un cost. Resursele umane se demotiveaza, le scade moralul, isi cauta pe ascuns un job in alta parte, lucreaza de frica sa nu fie date afara.
Si cel mai agresiv bulldog manager include pe langa eficientizare si niste masuri compensatorii (salarii compensatorii, training, etc.) ca sa diminueze efectele negative ale eficientizarii si sa nu fuga toti salariatii in alta parte dupa ce dispare criza.
Așteptăm demisia acestui Nicolae Guță de la Ministerul Educației.
Domnul D.D. a intrat in peisajul politic o data cu verdictul de neplagiat al domnului Bode. Ce se mai aude cu plagiatele din politica, domnule profesor?
luați și citiți voi toți cei care vreți învățământ că afară platit o viață de om cu salarii mizerabile.
Învățământul e gratuit in Romania, spre deosebire de orice altceva unde plătești din prima secunda in care ai deschis gura , învățământul e gratis iar asta in mintea voastră înseamnă că profesorii sunt la dispoziția voastră de parcă i-ati angajat voi.
Comentați că fac profesorii meditații sâmbătă și duminica pt 80-
100 de lei ședință de 2 ore (majoritatea fac asta pt că au avut mereu in salariu mizerabil, dar vi se pare normal să dați 2-3-500 lei pt 10 minute când vă duceți la un consult la privat la acelasi medic ce ar trebui sa va consulte gratis pentru că plătiți separat la sănătate . e normal să plătiți pt orice interacțiune cu administrația publică, pt orice hârtie de care aveți nevoie, sute de lei taxe deși plătiți taxe peste taxe și impozite peste impozite. Exemplele ar fi nenumărate!
doar învățământul vi se pare că trebuie să fie gratis iar profesorii bonele voastre gratis 8 pe zi. Trezirea!
Dl. ministru a mințit….când pleacă?
Este bine ca ati publicat documentul.
E o dovada clara despre nivelul educatiei din Romania. Daca ISE – cei mai tari cercetatori din domeniul educatiei din Romania (pe bani publici, nu pe granturi castigate, dar asta e alta discutie) publica un document care nu poate fi publicat decat pe site-urile de referate ….nu au citari in text ci au o insiruire de referinte bibliografice!!!, ma intreb daca acesti cercetatori au ceva publicat intr-o revista tare de stiintele educatiei si nu in revistele lor de publicare incrucisata …
Oricum, miroase a sange – e loc de un suc rece 🙂
daca veti citi documentul, veti putea observa usor ca exista citari in text. in paranteza, cu numele autorului/autorilor si anul, stil APA. referinta pe larg se regaseste in bibliografie, la finalul fiecarei sectiuni.
Ce legatura are asta acum cu faptul ca ministerul a cenzurat toate ideile de acolo care contravineau pozitiei oficiale? Asta e problema acum, nu rezolvarea carentelor Institutului. Dl ministru manipuleaza datele (cum e cazul aici), alteori le omite(cum e la marirea numarului de elevi din clase, noi fiind clar peste mediile europene), iar dvs manipulati prin distragerea atentiei de la subiect.
Ministrul educatiei trebuie sa demisioneze deoarece 1. Nu are sustinerea angajatilor din sistem 2. Nu are si nu va fi capabil sa gaseasca solutii pentru modernizarea invatamantului ( calitate nu cantitate….ca ne-am saturat de tone de prosti cu diploma, normati, subventionati, ca nu se poate fara sa normam si sa adaugam cati mai mult, desi nr de elevi/studenti este in scadere) 3. Isi schimba discursul dupa cum bate vantul, numai ca sa isi pastreze pozitia 4. Lipsa de empatie 5. Manipulator si 6. Practica cenzura si incearca sa controleze tot ce misca sub el. P.S. Se poate sa vina si un om decent ca ministru al educatiei?
RUSINE.DEMISIA .Vorbim despre cenzura.Asaca ceva nu are ce sa caute in invatamant
Acest articol trebuie difuzat catre cat mai multe alte site-uri/ziare on-line/ agentii de presa. Acest comportament poate fi numai inceputul. Toti ‘actorii din educatie ‘ ( parinti, elevi, studenti, cadre didactice si ne-didactice) si toti romanii trebuie sa vada cat mai repede ‘directia’ in care se merge. Este inadmisibil ca ministrul sa ‘verifice’ raspunsul unei institutii publice; cerinta cu peer review si rezumatul in limba engleza sunt vraji ambalate ‘stiintific’ intru prostirea poporului (care oricum e considerat prost si needucat, nu?); ea se poate aplica la ‘studii si cercetari’ nu la raspunsul la o intrebare /catre presa.
Acest ministru nu trebuie sa isi dea demisia, ci sa fie DEMIS.
Daniel David e un demagog care încearcă să pozeze în salvator al sistemului, dar acțiunile lui arată exact opusul. În ianuarie 2025 a fost întrebat despre aceste „reforme” și a tăcut. Acum vine cu măsuri care distrug educația: taie bursele elevilor, mărește norma profesorilor, înghesuie peste 30 de elevi în clasă și spune cinic că nu dă pe nimeni afară. Cică vrea să „salveze țara” în timp ce lovește exact în viitorul ei. Criza pe care o invocă e făcută de politicieni ca el – 30 de ani de jaf, promisiuni goale și lipsă totală de viziune. N-au creat locuri de muncă, n-au crescut economia, n-au investit în oameni. Acum vin cu tăieri și distrug tot ce a mai rămas. Ajunge! Acest ministru trebuie demis. Nu reformează, ci ruinează.
Au mai fost clase cu peste 30 de elevi si n-a murit nimeni. Stii care este norma unui angajat in privat? 40 h/saptamana. Care e problema ca au norma de predare de 20h/saptamana? e mult? dar cand sparg usa la ora 12 din scoala, dar cand nu se prezinta la ore si nu trimit inlocuitor, dar cand dau meditatii acasa nu mai sunt obositi?
Bursele? foarte bine ca le-a modificat, si mare atentie ca nu le-a taiat…nu era corect sa se ia bursa cu nota 7 si nici cu 2. E o goana dupa bani in tot sistemul de invatamant. Au ajuns parintii sa se certw cu profesorii ca le-a stricat media elevilor si nu mai oau bursa. Ce inseamna asta?! Am luat-o razna cu totii?! La scoala inveti ca sa te dezvolti intelectual nu ca sa iei bani.
Hai sa fim pe primul loc! 8 ore de predare in fiecare zi!
Și? Ce se întâmplă? Câinii latră, caravana trece.
”Liderii” de sindicat încep să se sperie când văd că nimeni nu mai are nimic de spus, politic și începe o oarecare agitație… dar e prea târziu. Curând directorii vor trece la refacerea normelor, că de-aia sunt puși acolo politic, niciunul nu va zice cârc. Iar noi vom fi cei sacrificați ca să aibă politicienii de-ale gurii, niște afaceri mici acolo, niște participări la ședințe de CA prin companii de stat – ei și familiile lor.
”Jurnaliștilor” începe să le pese, pe hârtie, că nu sunt luați nici ei în seamă. Dar când oamenii deja explicau dincolo de mama disperării, nu ne asculta nimeni, toată mass-media se uita în gura unui pseudo-savant de mucava.
O să aveți învățământul pe care îl meritați. Iar în trei ani de acum înainte… deja nu mai e o chestiune de ”dacă” ci de ”când”. Vreți să ardă țara – dați-i foc.
Ceea ce a făcut ministrul Daniel David este un act de cenzură academică gravă și o manipulare a opiniei publice. A interzis publicarea unei analize științifice obiective, realizată de cercetători plătiți din bani publici, doar pentru că nu convenea politic guvernului. A trunchiat raportul, a dezinformat presa și a mințit în fața cetățenilor. Asta nu este transparență, nu este reformă, ci abuz de autoritate. Un ministru care își permite să suprime adevărul științific pentru a ascunde efectele reale ale unei legi nocive trebuie DEMIS IMEDIAT.
Cerem public premierului să îl revoce din funcție pe Daniel David! Nu vrem un Minister al Cenzurii, vrem un Minister al Educației!
Ministrul actual se comporta si ia decizii ca un DISTATOR.
Are in subordine specialisti adevărați care ii fac studii si analize pertinente, dar el considera ca știe mai bine ce are de făcut si decide asa cum il taie pe el capul (probabil se sfătuiește cu ceva apropiați, dar nu cu specialiștii plătiți din banii publici). Rămâne sa desființeze acest IȘE si apoi cred ca se va simți 100% împlinit.
Sincer, nu înțeleg ce a fost in mintea Guvernului Bolojan de a păstrat in functie un astfel de ministru, mai ales ca nu avea nici o realizare – doar participari multe partcipari la interviuri, emisiuni TV si podcasturi (atat de multe, încât nu îmi dau seama cand mai ave timp sa si muncească la Ministerul Educației).
de ce îl mai țin? in asta are încredere ND?????
Aoleuuuu, abia acum realizez ca drumul European duce la Phenian. 🙁 Ce e cu tara asta? Ne-am ferit de dictatura ruseasca si am dat peste cea coreeana? ND e mana in mana cu rusii?! A zis bine cineva odata ca inainte de alegeri avea un narativ antieuropean si pro Rusia. Si anturaj prorus. Ceva nu e ok. Daca tu lasi un ministru sa-ti discrediteze intr-atat platforma program incat tara crede ca tu esti de fapt antidemocrat, e clar ca acel ministru iti face o defavoare tie ca presedinte. Pierzi toata credibilitatea cu care ai fost girat de votanti. Deja ND si bolojan au dat fix in omenii care au votat pro Europa. Dar sa ne transformam in Coreea de Nord si sa incepem cenzura de dragul unei guvernari dictatoriale e deja prea mult. Ingradeste niste drepturi care, nu peste mult timp, vor fi puse in discutie de Comisia Europeana daca o tin tot asa. De aici am pornit, de asta am fugit: sa nu ajungem intr-un regim bazat pe cenzura si dictatura media ca sa nu fim OUT din UE.
Când un ministru cenzurează cercetarea și deformează realitatea, nu mai vorbim de reformă, ci de manipulare. Daniel David a transformat Ministerul Educației în birou de propagandă, nu de știință.
Să desființeze dl ministru institutul ăsta, dacă oricum nu îl interesează ce spune. S-ar face economie la bugetul țării. Oricum, e de departe cel mai ascultător ministru din guvern.
Demisia! Strigăm în gura mare, cu ecou doar în interiorul nostru. Demisia!
și
nimic…
Oricine ar veni, grăbit, să ocupe ” tronul”, va avea ” calitatea” îndoielnică a hoțului, manipulatorului, fățarnicului, minusculului, mincinosului!
Lipsiți de onestitate, caracter, esențā, oamenii „mari” încarnați în prostia lor, strică! Ruṣine!
Se decretează importanța imperioasă și salvatoare a minciunii, de parcă cineva ar fi semnat un pact al dezamăgirii naționale și se străduiește din răsputeri să nu-l încalce.
Ruṣine!
Se prefigurează vremuri urâte, dezechilibre pe care le vom deconta, toți!
Ruṣine!
Du te si nici numele sa nu ti mai fie pomenit, nemernic nenorocit! DEMISIA URGENT! DAVID RUSINEA ROMANIEI!!!
Daca nu dau burse sa dea alocatii europene!
in universitar , la Uaic , 30 de Ron/ora , la plata cu ora pt asistenti.
Și la UB la fel.
grevă
Felicitari Edupedu!
Il intreaba cineva pe presedinte daca mai are incredere in ministrul Educatiei?
Pentru ca a spus ca il sustine in aceasta functie.
Un șarlatan, lipsit total de caracter! Politruc sadea, îi stătea bine lângă Ciolacu.
Demisia!
Un mincinos, așadar!
Este inca un motiv de ingrijorare serioasa, din foarte multe puncte de vedere!😲
Inca un apel la demisie ar fi inutil, probabil. E cazul unui apel la demitere !!!
De situația din învățământul superior unde se cumpără diplome , dl ministrul se face că plouă!
Băiete, ești o rușine națională!
DEMISIA
Bolojane mai ai unul pe care sa-l demiti urgent. El asa proceda la el in Cluj la UBB dar voi nu ati cercetat si l ati pus in fruntea Ministerului Educatiei. Un parvenit cu fabrica de diplome.
perfect democratic, perfect liberal 😂
si se mai miră că AUR probabil vor lua 50% …
Corupție, corupție, corupție. Mint, înșeală, disprețuiesc, doar pentru o leafă mare și câteva titluri aurii, bune de agățat la butonieră. Și, în loc să spună adevărul, că sunt doar uneltele jupuirii, se proiectează drept salvatorii neamului, vehiculând minciuni. Virusați de corupție politică, dornici să își păstreze privilegiile cu orice preț, ar lua și pielea de pe om pentru a-și atinge obiectivele. În ‘psihologia poporului român’ oare scrie că blestemele jupuiților îi urmăresc pe jupuitori până în iad?
Felicitări pentru comentariu!
Fă alte cuvinte! Ar fi bine ca „restul” să nu fie tăcere! Să începem să facem, nu doar să strigăm !
Pentru domnul Adi Moisescu: merele pot fi comparate cu perele pentru că sunt fructe, In cazul de față „fructele” sunt sisteme educaționale. Fapta ministerului, de a cenzura brutal un document emis de o instituție din subordine, îl dezonorează profund, aspect remarcat, de altfel, de toți ceilalți comentatori.