Există componente de limbă română la liceu în programele școlare, dar cum nu sunt pentru Bacalaureat, sunt cam neglijate, spune profesoara și lingvista Rodica Zafiu / Școala ar trebui să se concentreze pe texte, cu răbdare – fără mari cantități de texte, dar cu o bună înțelegere a celor puține

Lecțiile de limba și literatura română de la liceu au componente de limbă, spune profesoara și lingvista Rodica Zafiu, însă „cum se întâmplă, din nefericire, la noi, ce nu se de la examene nu se face la clasă de multe ori (…), rezultatul e că probabil acele lecții sunt, nu știu exact, nu pot să spun dacă peste tot e așa, dar sunt probabil cam neglijate”. Zafiu a precizat, într-un interviu pentru DC News, că studierea gramaticii și la liceu ar putea ajuta la înțelegerea în ansamblu a limbii române în comparație cu limba străină la care elevii învață gramatică continuu.

„Cred că ar fi și rolul școlii să facă un pic de educație lingvistică, să se vadă, să se înțeleagă ceva mai mult această dinamică, ca un lucru firesc, să nu se uimească sau să nu se blocheze prea mult lumea în fața unor texte mai vechi, în care întâlnesc forme nu foarte diferite de cele de azi. Să nu eticheteze imediat drept greșeală ceea ce adesea e o formă care era potrivită normelor mai vechi. Deci ar trebui cumva să fim mai conștienți de aceste procese ale limbii”, a spus Zafiu, profesor universitar la Facultatea de Litere a Universității din București și cercetător lingvist la Institutul de Lingvistică Iordan – Rosetti al Academiei Române. 

Întrebată cum se studiază limba română și despre predarea componentelor de limbă (gramatică) la liceu, după ce studiul acesteia se oprește în clasa a VIII-a, profesoara a spus că acest lucru n-ar trebui să se întâmple în teorie. Se întâmplă în practică: „culmea e că și programele actuale au niște lecții recapitulative, aplicative, ca unități care implică exerciții de limbă. Dar cum se întâmplă, din nefericire, la noi, ce nu se de la examene nu se face la clasă de multe ori și atunci neexistând explicit, eu știu, puncte la bacalaureat care să fie clar legate de gramatică, rezultatul e că probabil acele lecții sunt, nu știu exact, nu pot să spun dacă peste tot e așa, dar sunt probabil cam neglijate”. 

„Pe de altă parte, de ceva vreme tot spunem că noile programe va se va introduce o componentă gramaticală și nu numai gramaticală la liceu. De asta de fapt eu am colaborat în faza finală a programelor pentru gimnaziu, când s-a spus că o parte din temele gramaticale, din subiectele gramaticale care se făceau până atunci în clasele V-VIII se vor muta la liceu. Asta s-a întâmplat acum niște ani. Până nu s-a mai lucrat la acele programe, nu s-a mai mutat nimic. Au rămas lucrurile în aer. Tot sperăm… Ar fi trebuit imediat după alcătuirea programei pentru gimnaziu să înceapă lucrul la programa pentru liceu, unde să intre elemente de gramatică, sigur, cu o aplicație”, a mai spus profesoara.

Este nevoie de mai multă educație lingvistică

„(…) Trebuie să mai găsim niște soluții. Cum spuneam, mi se pare că este e nevoie de mai multă educație lingvistică. E nevoie de o integrare a cunoștințelor de limba română cu cele ale limbilor străine. Ceva s-a făcut în direcția asta, dar prea puțin. Gândiți-vă că principiul acesta al integrării cunoștințelor acum e foarte, foarte mult discutat și mi se pare foarte sănătos.

Ori știm că în practică, adesea elevii învață, să spunem la limba străină niște noțiuni, cu un anumit vocabular și învață la română aceleași lucruri mai târziu, poate cu un alt vocabular, fără să facă nicio legătură. Ori nu e normal. Dacă vrem să le deschidem interesul și pentru cunoașterea nuanțată a limbii române, e bine s-o facem într-un context mai larg, în care își dau seama că te ajută cunoașterea gramaticii limbii române, de pildă, la buna învățare conștientă a unor limbi străine”, a completat Zafiu. 

• Citește și: Cercetătorul și filologul Ștefan Colceriu: Limbile latină și greacă veche sunt grele, iar în societate totul este la mintea cocoșului. Ne-am dezobișnuit să facem lucruri grele și, dacă vine vreo adversitate peste noi, ne poate doborî cu ușurință

Rolul lecturii

Profesoara a mai vorbit și despre rolul lecturii în dezvoltarea capacității de argumentare la elevi: „și cuvinte și moduri de a formula o frază și moduri de a construi un text (…) se acumulează prin lectură”. Rodica Zafiu a comparat acest aspect cu modul în care sistemul de inteligență artificială ChatGPT poate genera texte: „Asta ne uimește acum, această performanță a inteligenței artificiale care poate să producă texte pentru că are în spate alte foarte multe texte. Așa ni se întâmplă și nouă. Cu cât am citit mai mult, cu atât putem exprima mai bine o idee”, a comentat lingvista.

Școala ar trebui „să să-și revizuiască prioritățile, pentru că, sigur, nu poți face toate lucrurile odată, dar e foarte important să fii complementar la ceea ce se pierde în societate la un moment dat. Dezvoltarea lecturii, atenția către, așa cum am spus, lectura nuanțată a unui text coerent, a unui text literar presupune, presupune răbdare, presupune atenție. Și lucrul acesta, evident, se pierde în genul de lectură fragmentară pe internet, sărind de la o informație la alta. Lectura în diagonală e cu totul altceva. Ori asta ar trebui să devină una dintre prioritățile școlii, să formeze răbdarea și atenția către o lectură profundă și de texte bine legate, ca antrenament pentru viitoarele produceri de texte ale tinerilor. Cum s-o facă? Aici trebuie într-adevăr, să ne gândim, dar ar trebui să fie primul loc. 

Deci pur și simplu renunțând poate la alte lucruri, la informații care astăzi se găsesc mult mai ușor. Ar trebui școala să stimuleze lectura răbdătoare și în profunzime. Ar trebui prin asta să formeze spiritul critic și atenția la nuanțe. Pentru că fake news-urile și toate alte texte înșelătoare trec adesea tocmai pentru că textele nu sunt citite cu atenția cu care ar trebui și cu vigilența și spiritul critic pe care școala trebuie să le dezvolte.

Ar trebui să dezvolte capacitatea de a selecta informație, deci nu atât in oferirea de informație, informație de bază și posibilitatea de a selecta bine informația relevantă. Și ar trebui să stimuleze și asta iarăși e greu, exprimarea, oricât de simplă, oricât de stângace, a propriilor idei. Pentru că în epoca în care totul se pescuiește de pe internet, de pe Wikipedia, de pe diverse platforme de chat, dispare capacitatea aceasta și curajul chiar al omului care să ar trebui să-și exprime propriu sau gând bun”.

Întrebată de gradul de analfabetism funcțional arătat de testele PISA 2022, ale căror rezultate au indicat că România este penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume la matematică, citire și științe, profesoara a spus că „e și efectul unei rele orientări în școală timp de ani de zile. Faptul că un text nu era citit, ci era substituit de comentarii învățate pe de rost, de formule magice care i se aplicau, făceau ca în fond nu atenția la text să conteze. De asta spun că școala ar trebui acum, într-adevăr, să se focalizeze pe atenția și înțelegerea textelor, cu răbdare, fără mari cantități de de texte, dar cu o bună înțelegere a celor puține.

Și mai e ceva ce cu tristețe trebuie să recunoaștem, pentru că asta ține și de universitate și de formația noastră culturală. Am trăit în tinerețe entuziasmul structuralismului, al înțelegerii estetice a literaturii, al unui fel de bun snobism cu care ne opuneam clișeelor ideologice ale vremii. Era un refugiu, pe poezia „Comunistului” de Labiș se făcea analiză stilistică de mare finețe, dar nu una ideilor.

(…) Acest mod azi, în măsura în care undeva s-a păstrat că există o inerție a școlii, are efecte contrare. Am văzut de multe ori texte la care profesorii îi împing pe elevi către subtilități estetice, care chiar pentru ei nu sunt prea aproape și se jenează să îi apropie pe elevi prin ceva mai naiv și mai simplu; care însă pentru lumea intelectuală universitară ar părea prea simplu. Ori eu cred că de multe ori a vorbi pur și simplu de sentimentele pe care ți le trezește un text, a vorbi despre valorile morale ale unui text – toate acestea sunt căi mai simple decât acea atenție la forme, la estetică, lucruri care sunt și ele foarte bune și subtile, dar riscăm cu ele să ne îndepărtăm de un contact mai simplu și poate mai ușor de obținut cu textul”, a mai precizat Zafiu la DC News. 

Citește și:

OFICIAL Noile planuri-cadru pentru liceu, întârziate de Ministerul Educației cu încă o lună, adică până la finalul lunii martie

Ce se va preda la gramatica limbii române va fi în concordanță cu gramaticile de la limbile străine, după ce Ministerul Educației va revizui programele școlare, spune profesorul și lingvistul Alexandru Nicolae

Lucrul la noile planuri-cadru de liceu este greu, procedurile și legislația sunt stufoase, spune Alexandru Nicolae, profesor și cercetător lingvist, membru în grupul de lucru: Nu poți să faci mai repede, așa e cadrul nostru legislativ

Profesoara Rodica Zafiu, despre schimbările din Limba română: De ceva vreme, din ce în ce mai mulți oameni răspund „cu drag” la „mulțumesc”, în contexte în care nu există o apropiere între vorbitori, ceea ce poate să șocheze