De ce ar alege un student străin o facultate de medicină din România? Sau de ce ar alege, în general, să se formeze academic în țara noastră? Marion Breuil, studentă în anul III la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, explică într-un interviu pentru lepetitjournal.com motivele pentru care a ajuns să își urmeze visurile la mii de kilometri de casă. Dar și câte ceva despre școala de aici, despre România, sfaturi pentru alți studenți.
Marion a ales România pentru că nu avea notele necesare să intre la cursurile de medicină veterinară ale instituțiilor de învățământ superior din țara ei, Franța, povestește aceasta corespondentului de la Iași al publicației franceze lepetitjournal. Însă, admite ea, nu regretă deloc că a ajuns la Cluj-Napoca unde, mai spune, este mulțumită de profesori pentru că „sunt mereu la dispoziția noastră să răspundă la întrebări”.
„Școlile veterinare din România au fost printre cele mai ieftine școli, ceea ce inițial mi-a influențat foarte mult preferințele”, mai spune studenta.
Sfaturile ei pentru francezii care ar dori să urmeze Medicina în unul din centrele universitare de la noi sunt, printre altele:
- să se intereseze despre oferta școlară de aici, recomandând chiar și căutarea pe grupuri de Facebook dedicate francezilor care vor la Medicină
- să se formeze și să fie autodidacți, căci „România capătă notorietate și nivelul de admitere devine și aici mai competitiv”; să facă voluntariat, stagii de practică, să obțină recomandări
- să învețe puțin limba română, chiar dacă optează pentru un program de cursuri în franceză, pentru a se putea înțelege cu localnicii. (Precizările ei integrale, mai jos)
Cum a descoperit România?
„Am dorit întotdeauna să devin medic veterinar. De mică voiam să ajut animalele. Am vrut dintotdeauna să lucrez cu animalele pentru că din copilărie le-am iubit foarte tare. Am crescut într-o familie care a avut mereu animale și am trăit la țară, cu vaci, cai etc. Crescând, m-am îndoit puțin de dorința mea de a deveni veterinar din cauza greutății cu care se intră la școlile de veterinari din Franța”, a spus aceasta despre copilăria ei.
„Dar stagiul meu de descoperire [la un cabinet veterinar], când eram clasa a opta, ceea ce am făcut alături de un veterinar m-a încurajat să îmi urmăresc visul. Totuși, la liceu nu am fost o elevă briliantă, ci departe de asta. Am realizat rapid că intrarea într-o classe préparatoire (în Franța, după Bac și înainte de intrarea la Grandes Écoles profesionale) era imposibilă”.
Atunci, aceasta s-a gândit la soluții intermediare, la alte tipuri de concursuri de admitere și căi educaționale din Franța care i-au permis „să descopere școlile din România”. „În acel moment, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj suplimentase cu 15 locuri pe promoție secția franceză și a relansat înscrierile pentru aceste locuri noi. Am fost acceptată (…) și am plecat la Cluj-Napoca câteva zile mai târziu. Așa mi-am început studiile veterinare la USAMV Cluj-Napoca de 2 ani și jumătate și sunt foarte fericită”, a adăugat studenta.
De ce a ales România: „România este o țară foarte frumoasă” / „Profesorii sunt mereu la dispoziția noastră să răspundă la întrebări”
Marion a mai explicat și motivele pentru care a ales România ca țară unde să își petreacă studenția: „școlile de la noi sunt mai accesibile decât școlile franceze”, „nu există concurs de admitere ca în Franța (e doar pe bază de Bacalaureat)”.
„Când am făcut niște cercetări pentru a deveni veterinar, m-am uitat la școlile veterinare de peste graniță. Cu siguranță la unele se plătește pentru că sunt private, dar sunt oricum mai accesibile decât școlile franceze. Aceste școli nu necesită promovarea unui examen de admitere ca în Franța, doar obținerea Bacalaureatului. Se selectează pe notele de la Bacalaureat (…). Recunosc ca m-am uitat și la prețurile pe an. Școlile veterinare din România au fost printre cele mai ieftine școli, ceea ce inițial mi-a influențat foarte mult preferințele. Prin urmare, am contactat studenți pentru a le adresa întrebări despre studiile lor (nivelul de limbă al profesorilor, dificultatea studiilor, dotarea facultății) și locul lor de trai (dacă viața studențească e plină, care era atmosfera generală a orașului etc.).
Am ajuns la concluzia că orașul Cluj-Napoca, alături de USAMV, erau cele mai potrivite pentru mine. Iată de ce în vacanțele de Paște, înainte de trecerea mea de Bac, am venit să vizitez facultatea, să o cunosc pe Antonia Cucu (persoana care se ocupă de studenții secției de franceză și engleză și care face o treabă incredibilă) căreia am putut să-i pun o mulțime de întrebări. Am putut să cunosc studenți, dar și să vizitez orașul.
România este o țară foarte frumoasă, în toate sensurile cuvântului. Pentru iubitorii de natură, există toate tipurile de peisaje, drumeții din belșug, urși (mulți), toate tipurile de floră și faună. Pentru cei care preferă orașul și facilitățile sale, România are și orașe foarte mari și orașe mici cu farmecul lor tipic românesc. În plus, calitatea cursurilor este importantă! Profesorii sunt mereu la dispoziția noastră să răspundă la întrebări. De asemenea, trebuie amintit că profesorii predau într-o limbă care nu este a lor și că este complicat pentru ei.”
Sfaturile lui Marion pentru viitori candidați la studii de medicină veterinară în România:
- „Oferă-ți mijloacele de a intra în facultate! România capătă notorietate și nivelul necesar pentru a fi acceptat crește și selecția devine mai dură. Nu vă zgârciți cu eforturile pentru a obține note mai bune. Știu sigur că nu ne gândim neapărat la asta când absolvim liceul, dar faceți stagii de practică, voluntariat și primiți cât mai multe recomandări…”
- „Cereți părerile, fie că este vorba de studenți sau de profesioniști (profesori, șefi de secții străine etc.). Există grupuri de Facebook pentru elevii de liceu care vor să dea la medicină veterinară francofonă din România. Mai presus de toate, nu ezita să-ți pui toate întrebările [pe care le ai]. Nu există întrebare ciudată. Trebuie să iei în considerare faptul că studiile tale vor dura 6 ani. 6 ani înseamnă foarte puțin când te simți bine și în locul tău, dar 6 ani înseamnă și o perioadă lungă când nu te simți bine. Începerea studiilor cu cât mai multe informații este un pas mare spre integrare și pentru a te simți confortabil atunci când ajungi în România.”
- „Vizitați facultățile care vă interesează și orașul. Încă o dată, vei locui acolo timp de 6 ani, important este să te simți bine ca acasă!”
- „Știu că este un bonus, dar dacă ai putea învăța limba română ar fi o oportunitate grozavă pentru tine. Nu este esențial și, oricum, o parte din ea va fi oricum învățată în studiile tale. Dar fiți conștienți de faptul că, dacă doriți să vizitați România, veți întâlni localnici care nu vorbesc neapărat engleza sau franceza (da, mulți români înțeleg foarte bine franceza chiar dacă au dificultăți în a o vorbi. Majoritatea au învățat-o la școală! A fost chiar obligatorie sub regimul Ceaușescu.). În aceste situații, româna va veni la îndemână și în viața de zi cu zi este mai ușor să o vorbești”.
După obținerea diplomei, Marion a spus ca va merge să lucreze într-o clinică, în Franța. Nu știe exact în ce regiune sau în care ramură a meseriei și ezită pentru moment să își aleagă definitiv o specializare, însă se va decide concret în curând.
Aceasta a explicat și despre procesul de admitere la o facultate de medicină veterinară din Franța, fiind în Franța patru Școli Naționale Veterinare (din orașele Alfort, Lyon, Toulouse și Nantes). La toate există concurs de admitere, în funcție de anul lor de studiu: dacă urmează să dea bacalaureatul, dacă au dat bacalaureatul și sunt într-un an de classe préparatoire de la o școală de profil etc.
Întrebată despre zonele din Franța în care lipsesc medici veterinari, Marion a spus că da, există, iar „această lipsă de veterinari este în general cauzată de faptul că veterinarii vârstnici se pensionează și tinerii calificați nu sunt interesați de profesarea în mediul rural”. „De fapt, veterinarii din rural sunt cei ai căror număr scade mai mult. În mod general, lipsesc veterinari peste tot în Franța. Dar în anumite regiuni, se face și mai resimțită această lipsă”, crede aceasta.
Vezi și:
Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, mesaj pentru elevii de liceu: Dacă planul tău de viață e în străinătate, atunci e ok să faci facultatea afară, altfel nu recomand
Povestea Teodorei Dumitru, studentă la medicină în Spania: Din cauza diagnosticului meu, nu am putut niciodată să scriu de mână. Am ales să dau la medicină, în ciuda faptului că mi s-a spus că cineva „ca mine” nu poate fi doctor. Simt că pentru asta m-am născut
Raluca Pantazi
G4Media.ro
Redacția
C.I.
