Zeci de istorici și intelectuali au protestat luni după ce Academia Română i-a acordat un premiu special pseudo-istoricului Alex Mihai Stoenescu, turnător la Securitatea comunistă. E doar ultimul derapaj al instituției în mandatele istoricului naționalist Ioan Aurel Pop. Cu un buget anual de peste jumătate de miliard de lei, a ajuns să onoreze sau să primească în rândurile ei securiști, turnători, penali, legionari. Mai grav: Academia încurajează un discurs protocronist, adesea anti-occidental, în paralel cu creșterea partidelor extremiste.
- Bugetul inițial pe 2024 al Academiei Române a fost de 486 de milioane de lei. Pe durata anului a fost suplimentat de două ori, cu 8,7 milioane de lei și apoi cu 23,8 milioane.
Un prim semnal al orientării protocroniste și ultranaționaliste a venit în 2021. La Congresul studențesc de la Putna, președintele Ioan Aurel Pop a aplaudat alături de Patriarhul Daniel un discurs de tip AUR: „Să ne luăm libertatea înapoi, ca să ne putem lua țara înapoi”. Unul dintre discursurile aplaudate de Pop spunea că „înaintașii noștri, în vremuri de prigoană, erau mai liberi decât mulți din zilele noastre” și „Să ne luăm libertatea înapoi, ca să ne putem lua țara înapoi”.
Săptămâna trecută, în plin asalt al extremiștilor asupra democrației, Academia Română l-a premiat pe Alex Mihai Stoenescu, turnător la Securitate cu decizie definitivă în justiție. Stoenescu e un controversat istoric amator, acuzat de Michael Shafir că a apărat Mișcarea Legionară, și a fost prim-vicepreședintele fostului partid al lui Gigi Becali.
Astăzi, 30 de istorici și intelectuali, printre care Vladimir Tismăneanu, Dennis Deletant, Liviu Ornea, Armand Goșu, Bogdan Murgescu au cerut prezidiului Academiei Române să retragă premiul, motivând că Stoenescu „a fost un colaborator prolific al Securității. Delațiunile sale au trimis oameni în închisoare. Foști ziariși ai postului de radio Europa Liberă, foști disidenți, personalități culturale și-au exprimat dezgustul moral față de răul făcut de acest om semenilor săi. Implicarea lui Alex Mihai Stoenescu în acțiuni de poliție politică a fost recunoscută de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în 2010 și confirmată de ÎCCJ în anul 2014”.
Acum două săptămâni, în plină ascensiune a discursului extremist, Ilie Bădescu, membru al Academiei Române, a comentat în termeni elogioși victoria lui Călin Georgescu în turul 1 al alegerilor prezidențiale. El i-a luat peste picior pe protestatarii anti-Georgescu: „e în cale afară de ciudat cât de manipulați sunt tinerii de pe străzi căci resping tendința pro-pace al cărei exponent este Calin Georgescu”. Același Bădescu, un sociolog etichetat protocronist de istoricii Vladimir Tismăneanu și Dorin Dobrincu, a mai spus despre alegerile prezidențiale că „Soros cu ong-urile și cu milioanele lui s-au izbit de partidul invizibil al pro-familiștilor creștini și al tradiționaliștilor”.
Tot Ilie Bădescu a fost în centrul unei dezbateri a Academiei Române la care a fost chestionată ideea sincronizării României cu occidentul. Alături de Bădescu, care a scris postfața la cartea lui Aleksandr Dughin, unul dintre ideologii Kremlinului, s-au mai aflat candidatul AUR Radu Baltasiu, Dragoș Paul Aligică și cercetătorul Cristi Pantelimon, care susține că „americanii au declanșat războiul în Europa” – subiect favorit al conspiraționiștilor.
În 2018, 30 de sociologi și cercetători în domeniul științelor sociale criticaseră într-o scrisoare deschisă primirea lui Ilie Bădescu în Academia Română ca membru corespondent. Semnatarii scrisorii își bazau atunci cererea pe trei argumente: renunţarea la etica cercetării ştiinţifice, slaba recunoaştere ştiinţifică naţională şi internaţională şi exprimarea unor opinii în dezacord cu valorile Academiei Române. În zadar însă: Ilie Bădescu a ajuns printre „nemuritorii” din Academia Română.
Dar Alex Mihai Stoenescu nu a fost singurul turnător la Securitate onorat de Academia Română.
În iulie 2023, turnătorul Constantin Bălăceanu Stolnici a fost omagiat de Academia Română într-o ceremonie cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea acestuia. Chiar președintele Pop a participat la eveniment. CNSAS a demonstrat că Bălăceanu Stolnici a fost recrutat de Securitate în 1965 și a turnat activ peste 25 de ani, până la căderea regimului comunist. A turnat sub numele de cod ”Laurențiu” și a primit bani, dar și alte avantaje, precum vize de ieșire din țară sau promovare profesională. Unul dintre obiectivele vizate de turnătorul Bălăceanu Stolnici a fost postul de radio Europa Liberă, el furnizând Securității o schiță a apartamentului în care locuia Vlad Georgescu, directorul postului, potrivit jurnalistului Neculai Constantin Munteanu.
În Academia Română au loc și persoane cu probleme penale. În septembrie 2024, chirurgul Irinel Popescu, trimis în judecată de DNA în două dosare de corupție, a fost ales membru titular. Era deja membru corespondent al Academiei Române din anul 2013. Ce mai contează că statul român vrea să recupereze un prejudiciu de 8 milioane de euro de la Popescu?
Și extremiștii legionari, antisemiți și-au făcut loc pe agenda lui Ioan Aurel Pop.
Însuși președintele Academiei Române i-a luat apărarea lui Mircea Vulcănescu, antisemit și condamnat definitiv pentru crime de război. Într-un articol publicat pe un site specializat în dezinformări, Pop a scris că „Mircea Vulcănescu rămâne o figură luminoasă a patrimoniului culturii românești, iar numele său nu se cuvine să fie supus niciunei cenzuri”.
Poziția lui Pop e folosită acum de primării din toată țara care refuză să respecte legea și să schimbe denumirea străzilor.
Iar în 2021, Academia Română l-a omagiat pe Nicolae Paulescu, un notoriu ideolog și activist antisemit într-un eveniment organizat cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la descoperirea insulinei. Doar după proteste puternice ale unei părți a societății civile Ioan Aurel Pop a anunțat că „nu va avea loc în acest an, la Academia Română sau sub egida Academiei, nicio conferință despre descoperirea insulinei”. Profesorul de medicină Peter Manu de la Universitatea Hofstra din statul New York, autor împreună cu istoricul Horia Bozdoghină al cărții “Polemica Paulescu” în care demonstra că savantul român, care era și un antisemit fanatic, nu a descoperit primul insulina, a protestat împotriva unei manifestări informale jubiliare sub egida Academiei desfășurate pe 21 iulie, la care Ioan Aurel Pop a fost absent, după cum a scris G4Media.
Citește analiza integrală pe G4Media.ro
Redacția
Ștefan Lefter
Costin Ionescu
Alexa Stănescu