Fiecare profesor este obligat să se formeze, spune secretarul de stat Florian Lixandru: Pe lângă programele de formare pe care ministerul le implementează la nivel național, mai sunt și fonduri alocate în bugetele școlilor de către autoritățile locale

Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, a declarat, la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „fiecare cadru didactic este obligat să se formeze”. Acesta a adus în atenție că mai sunt și fonduri alocate de primării către școli, „pe lângă programele de formare pe care ministerul le implementează la nivel național”.

• În octombrie 2024, un învățător a declarat pentru Edupedu.ro, sub protecția anonimatului, că sunt multe cazuri în care profesorii își plătesc singuri cursurile de formare și perfecționare. „Aici depinde fiecare școală cum se gestionează, ce fonduri alocă pentru asta”, a precizat profesorul pentru învățământ primar.

„Fiecare cadru didactic este obligat să se formeze. Vorbim de formare continuă, este obligația noastră, pentru că altfel nu ai fi updatat, din punct de vedere al metodelor, al noilor tehnologii care apar. Este obligația noastră, ca profesori, de a participa la aceste formări periodic”, a spus secretarul de stat în Ministerul Educației și Cerecetării.

Florian Lixandru a vorbit și despre faptul că mai sunt și fonduri alocate de primării, pe lângă programele de formare pe care ministerul le implementează la nivel național:

„Pe lângă programele de formare pe care ministerul le implementează la nivel național, în funcție de prioritățile pe care le identificăm la nivel național, mai sunt și fonduri alocate în bugetele unităților de învățământ de către autoritățile publice locale, care finanțează aceste unități de învățământ. Acolo, conducerea unității de învățământ poate aproba participarea unui cadru didactic la un anumit program de formare, în funcție de nevoile fiecăruia.”

Acesta a adus în atenție și prima de carieră didactică și a spus că jumătate din sumă putea fi folosită pentru formarea profesională:

„Altă idee pe care vreau să menționez o reprezintă prima de carieră didactică, de care au beneficiat toate cadrele didactice din România, printr-un proiect al Ministerului Proiectelor și Investițiilor Europene. Fiecare dintre noi, cadre didactice, am primit acel card și jumătate din 1.450 de lei am fi putut folosi pentru formare profesională și jumătate pentru a ne cumpăra ce dorim noi, astfel încât să ne asigurăm activitatea la clasă.”

• La aceeași emisiune, Florian Lixandru a precizat că sunt situații în care „ne rugăm de colegii noștri să se înscrie” în programul de formare în domeniul pedagogiei digitale. Acesta spune că mulți profesori nu doresc: „Este nevoie să dezvoltăm acele competente în domeniul noilor tehnologii, în utilizarea a tot ceea ce înseamnă IT și tehnică de calcul. Nu găsim disponibilitate, mulți dintre ei nu doresc”.

Conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, profesorii trebuie să participe o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat:

Art. 188 – „(7) Personalul didactic din învățământul preuniversitar este obligat să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD.”

Legea nr. 198/2023 stabilește că sunt suportate de către angajator cheltuielile pentru formarea continuă a profesorilor, cel puțin pentru obținerea numărului minim de credite.

Iată ce prevede Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023

Articolul 188 – „(1) Pentru personalul didactic, formarea continuă este un drept și o obligație.

(2) Tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, asigurarea calității programelor și sistemul de acumulare a creditelor se reglementează prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD (Centrul Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică – n.red).

(3) Distribuția numărului de credite ECTS obținut, începând cu numărul minim, va respecta următoarele criterii:

a) minimum 5 credite ECTS vor respecta competențele prioritare prevăzute în planul național de formare continuă în cariera didactică. Acestea sunt finanțate prin programe naționale, din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea specială a unităților de învățământ pentru cheltuieli privind perfecționarea pregătirii profesionale a personalului didactic și didactic auxiliar, pentru implementarea politicilor și strategiilor Ministerului Educației;

b) minimum 5 credite ECTS vor respecta prioritățile la nivel școlar sau, după caz, local, în conformitate cu cartografierea periodică a nevoilor de formare la nivelul județului, realizată de CCD, sau, după caz, în funcție de nevoile de formare continuă ale personalului didactic identificate la nivelul CFDCD. Acestea sunt finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;

c) maximum 5 credite ECTS vor fi la decizia cadrului didactic. Acestea pot fi finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu formarea continuă, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.

(4) Evaluarea rezultatelor învățării programelor de formare continuă și procedura-cadru de finanțare se stabilesc prin metodologie, aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.

(5) Obținerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se consideră formare continuă.

(6) Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competențe didactice, pentru disciplinele din același domeniu fundamental cu domeniul licenței, prin programe de formare a adulților.

(7) Personalul didactic din învățământul preuniversitar este obligat să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD.

(8) Programele de conversie profesională postuniversitare pentru cadre didactice sunt organizate de instituțiile de învățământ superior. Acestea se desfășoară în baza unor norme metodologice specifice, adoptate prin ordin al ministrului educației.

(9) Cheltuielile pentru formarea continuă a personalului didactic de predare din învățământ preuniversitar sunt suportate de către angajator, din sume alocate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare, conform legii, cel puțin pentru obținerea numărului minim de credite ECTS prevăzut la alin. (2).

(10) Unitățile de învățământ, pe baza unui regulament aprobat de consiliul de administrație, pot susține stagii de dezvoltare profesională pentru obținerea gradelor didactice II și I de către personalul didactic de predare din învățământul preuniversitar.

(11) Pentru personalul din învățământul preuniversitar, formarea continuă va include, în mod obligatoriu și periodic, un curs de prim ajutor.”

Articolul 248 – „(19) Echivalarea creditelor profesionale transferabile prevăzute la art. 245 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, cu creditele ECTS prevăzute la art. 188 alin. (2) din prezenta lege, în vederea utilizării lor prin portofoliul educațional în situațiile stipulate la art. 187 alin. (15), se va realiza prin intermediul unei proceduri cuprinse într-o anexă la metodologia de evaluare a rezultatelor învățării prin programe de formare continuă și procedura-cadru de finanțare, prevăzută la art. 188 alin. (4). Aplicarea sistemului de acumulare a creditelor ECTS prin programe de formare continuă prevăzut la art. 188 alin. (2) se va realiza începând cu anul universitar 2023-2024.”

În decembrie 2018, revista Scoala9 a trimis un chestionar de evaluare a programului de formare continuă a profesorilor care a fost completat de aproximativ 250 de profesori. Majoritatea profesorilor în acestea au spus că “procesul de acumulare a creditelor este unul pur formal, fără o utilitate în procesul lor de învățare. Pe de altă parte, atunci când își doresc să afle lucruri noi și să se pună la curent cu tendințele din educație, cei mai mulți preferă să apeleze la cursuri realizate de ONG-uri sau universități, și nu la Casele Corpului Didactic (CCD), principalii furnizori de cursuri de formare conform legislației din educație. Peste 56% dintre profesorii care au completat formularul au urmat cursuri organizate de CCD, iar mare parte din ei le consideră prea formale și fără aplicabilitate la ore.”

În 2017, studiul făcut de OECD arată că:

“În România, cadrele didactice din învățământul gimnazial acumulează, în medie, mai multe zile de formare continuă (24) și sunt expuse unui număr mai mare de teme (7) decât media europeană (10 zile și 5 teme). Cu toate acestea, profesorii suportă majoritatea costurilor formării lor continue și sunt stimulați să participe mai degrabă la cursuri acreditate care le permit să acumuleze credite ce le asigură evoluția în carieră didactică și siguranța locului de muncă decât la cele care le-ar răspunde propriilor nevoi de învățare profesională.”

Citește și:

Sunt situații în care ne rugăm de profesori să se înscrie pentru formarea în pedagogia digitală, spune Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației: Nu găsim disponibilitate, mulți dintre ei nu doresc