Proiect susținut de Complexul Educațional Laude-Reut

Film documentar realizat de elevi, în premieră la un eveniment cultural internațional

[jp_post_view]
Dana Barak / Foto: Laude Reut (captură video)
Elevii Liceului Laude-Reut din București au realizat un scurt documentar despre una dintre cele mai influente cărți ale literaturii scrise în limba idiș din spațiul cultural german, în cadrul evenimentului „1700 de ani de istorie și cultură evreo-germană”. Filmul a fost prezentat marți, 26 octombrie, în cadrul evenimentului alături de prezentări, dezbateri și intervenții în direct ale unor înalți reprezentanți ai guvernului federal german și ale unor cunoscute personalități culturale din România și Israel, precum Emil Hurezeanu și clarinetista Dana Barak.

Ediția de toamnă a întâlnirilor online dedicate aniversării din acest an a 1700 de ani de conviețuire culturală evreo-germană va avea loc marți, 26 octombrie, sub auspiciile Ambasadei Germaniei la București, și le va oferi tuturor celor interesați ocazia de a urmări prezentări și dezbateri la care vor participa mai mulți diplomați, intelectuali și artiști de prim rang din Israel, Germania și România, după cum se arată în comunicat.

Oricine este interesat de istoria și viața culturală a evreilor din spațiul germanofon va avea ocazia să asculte cuvântul introductiv al Excelenței Sale Peer Gebauer, Ambasadorul Germaniei la București, urmat de o prezentare a E. S. Michaela Küchler, Reprezentant Special al Ministerului federal de Externe pentru relațiile cu organizațiile evreiești, combaterea antisemitismului, relații internaționale cu comunitățile sinti și roma și memoria Holocaustului, potrivit comunicatului.

Foto: Laude Reut

Evenimentul va fi completat de o dezbatere (masă rotundă) transmisă în direct, precum și de o prezentare a monumentelor istorice evreiești din Germania realizată de E.S. Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria, de o intervenție în direct de la Iași a profesorului Andrei Corbea-Hoișie, ilustru germanist, traducătorul lui Paul Celan în română, precum și de prezentarea unui scurt film documentar realizat de elevii Laude-Reut, despre „Jurnalul” lui Glückel din Hameln, un extraordinar document memorialistic despre viața într-o comunitate evreiască din secolele XVII-XVIII, scris de o femeie dintr-o familie înstărită de evrei ashkenazi din Hamburg.

Înainte de Holocaust, Germania a fost unul dintre principalii poli de dezvoltare culturală a evreilor din spațiul european. Haskalah, sau Iluminismul evreo-german, apărut la sfârșitul secolului al XVIII-lea, reprezintă începutul modernizării culturale a comunităților evreiești din Europa Centrală și de Est, ale cărui rezultate s-au putut vedea inclusiv în România. În anii dintre războaie, comunitatea evreiască din Germania se mândrea cu Albert Einstein, gânditori precum Ernst Cassirer, Edmund Husserl, Erich Fromm și câțiva dintre membrii de frunte ai așa-numitei Școli de la Frankfurt de filozofie și teorie socială, Theodor Adorno, Max Horkheimer și Herbert Marcuse.

Foto: Laude-Reut

În încheiere, participanții vor putea urmări un concert de muzică evreiască cu durata de 30 de minute susținut de clarinetista israeliană Dana Barak, a cărei carieră a dus-o pe mari scene ale lumii, ca solistă sau membru al unor orchestre simfonice ori formații de muzică de cameră – Berliner Philhamonie, Wigmore Hall (Londra), Concertgebouw Amsterdam sau Tonhalle Zürich.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Tavanul unei clase dintr-o școală din județul Giurgiu s-a prăbușit. Școala a fost decorată de Klaus Iohannis în 2018 pentru „promovarea calității învățământului”

Tavanul unei clase din Școala Gimnazială „Stolnicul Constantin Cantacuzino” din comuna Isvoarele, județul Giurgiu, s-a prăbușit, relatează Educațieprivată.ro. Școala a fost decorată în ianuarie 2018 de președintele Klaus Iohannis, care…
Vezi articolul

Profesorul Marcel Bartic, despre lipsurile Titularizării: Nu poți să schimbi profesorii de la un an la altul și apoi să te întrebi de ce au luat elevii note mici la evaluările naționale / Mai multă autonomie oferită școlilor ar garanta un grad mai mare de flexibilitate în alcătuirea normelor didactice

Nu este de mirare că elevii ai căror profesori se schimbă de la an la an obțin note mici la evaluările naționale, a explicat profesorul de istorie Marcel Bartic în…
Vezi articolul