Finlanda limitează drastic utilizarea telefoanelor mobile în școli pentru elevi, ca să combată scăderea atenției și a stimei de sine / Ministrul Educației: Profesorii vor putea crea un mediu de lucru liniștit, care susține învățarea

3.107 vizualizări
Foto: © Seventyfourimages | Dreamstime.com
Elevii din Finlanda vor putea folosi telefoanele mobile în timpul orelor doar cu acordul profesorului, în scopuri educaționale sau de sănătate, de la 1 august 2025. Decizia vine în urma unei legi adoptate marți de parlamentul finlandez, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari privind impactul dispozitivelor digitale asupra stării de bine și capacității de concentrare a elevilor, transmite The Guardian.

Finlanda se alătură astfel altor state europene care au luat măsuri legale pentru restricționarea folosirii telefoanelor în școli. Franța a interzis utilizarea acestora în învățământul primar și secundar încă din 2018, iar Danemarca a anunțat anul acesta o interdicție completă în toate școlile.

  • Rasmus Meyer, președintele comisiei pentru bunăstare din Danemarca, a declarat pentru publicația britanică citată că această măsură este esențială „pentru a opri colonizarea școlilor de către platformele digitale” și a îndemnat restul Europei să urmeze exemplul.

Noua lege finlandeză prevede ca școlile să elaboreze propriile reguli privind utilizarea și depozitarea telefoanelor pe durata orelor, pauzelor și meselor. Dacă un elev perturbă ora cu telefonul, profesorul sau directorul are dreptul să i-l confişte temporar. Totodată, Ministerul Educației și Culturii va realiza până la finalul anului viitor un studiu privind efectele acestor restricții, atât la nivel național, cât și internațional, urmând ca, în funcție de rezultate, să fie luate măsuri suplimentare.

Ministrul Educației, Anders Adlercreutz, a salutat adoptarea legii: „Prin această lege, le oferim elevilor șanse mai bune de a se concentra asupra studiilor și profesorilor instrumentele necesare pentru a crea un mediu de lucru liniștit, care susține învățarea”. El a adăugat că școala nu este doar un spațiu pentru acumularea de cunoștințe, ci și unul esențial pentru dezvoltarea abilităților sociale: „Cu ochii lipiți de ecrane, devine mai greu să interacționezi cu ceilalți. De aceea, vrem să le oferim elevilor șanse mai bune pentru interacțiuni semnificative în timpul zilei de școală”.

Unele voci din parlament au criticat legea, considerând că restricțiile ar fi trebuit să se aplice și în timpul pauzelor și meselor. Totuși, măsura marchează un nou pas într-un trend european de reglementare a expunerii copiilor la tehnologie în mediul educațional.

Foto: © Seventyfourimages | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


6 comments
  1. Am fost profesor în gimnaziul finlandez între 2016-2013. Aia nu e școală. Obțin scoruri mari la testarea PISA pentru ca își selecteaza drastic elevii participanți. Nu participă, ca la noi, cu colective întregi de elevi. Scolile lor sunt majoritatea foarte mici pentru că au multe localități foarte puțin populate. Aveam cel mult 11 elevi în clasa si nici macar un elev al școlii nu era selectat pentru PISA. La clasa a 7-a faceam înmultiri, împărțiri. La fizică se uitau la filme științifice. Îi întrebam dacă vor să facă ora și dacă era frumos afară cereau să iasă în curte. Așa e procedura acolo. Când nu vor să facă o oră, pot ieși la joacă. Afară stăteau numai pe telefoane. În clasă lucram numai pe tabletele școlii și pe tabla multimedia. Totul era artificial. Nu ieșeau cu niciun fel de cunoștințe din gimnaziu. La testări eram obligați să-i ajutăm. Ca parte bună a lucrurilor, copiii erau liniștiți. Nu am întâlnit copii nesimțiți așa cum sunt adesea în România. Școala finlandeză e un fiasco total. Statul impoetă ingineri din Germania și Franța. Finlanda nu produce practic nicio minte mai luminată.

    1. Mulțumim pt detalii adesea ascunse.
      Asa se pare ca vor sa arate si școala românească.
      Un surogat care simulează performanță.

    2. Poate,dar finlandezii nu au analfabeți funcționali în parlament,nu fac legi împotriva statului de drept ,nu taie atribuțiile președintelui pt ca ii deranjează ca nu este deacord cu ei

      1. bai, zappa, te-aș fi crezut un geniu, dar ești doar un diversionist. se spune analfabeți funcțional, nu funcționali. in rest, finlandezii au minoritatea suedeză doar, nu rroma. terminați cu idioțeniile astea.

      2. Diferențele dintre tipologia lor de populație și cea a noastră este enormă. Ei sunt mult mai docili și mai echilibrați din punct de vedere emoțional decât românii. Au avut o perioadă extrem de grea în anii 50 și 60, dar și-au revenit și își educă frumos copiii acasă. Majoritatea citesc din plăcere. Spuneam doar că genul lor de școală nu are cum să dea un randament social prea mare și ar fi o mare prostie să-l aplicăm în România. Nu ne potrivim ca mediu social cu ei. La noi se simte maneaua în populație. Românul nu prețuiește deloc școala. Dacă poate să o fure, o fură (copiat, pile, chiul, etc). Acolo nu. Se vede după cum votează. Foștii mei vecini, tot români care au plecat în Anglia după ce i-a prins patronul că furau benzina de la firmă, au votat Simion. Nici nu ma așteptam să voteze altfel. Am zis-o și pe asta asa, să fie acolo, poate înțelege și omenirea asta ceva.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Mugur Isărescu, BNR: Acum mai bine de un secol și jumătate, Mihail Kogălniceanu spunea: „Dacă țara trebuie să aibă un loc în concertul Europei, apoi nu va putea ajunge prin industrie, nici prin comerț, decât numai prin învățământ”

Educația financiară nu mai este un lux sau o opțiune, ci o necesitate stringentă în societatea actuală, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, în deschiderea Forumului Educației…
Vezi articolul

Manipularea datelor privind competențele digitale ale elevilor români, făcută de Ministerul Educației și Universitatea din București care prezintă „coafat” raportul internațional ICILS 2023 / Instituțiile au omis deliberat datele esențiale despre realitatea din școli: elevii români de clasa a VIII-a – ultimii din Europa în utilizarea eficientă a tehnologiei

Ministerul Educației și Universitatea din București au omis deliberat datele despre competențele digitale ale elevilor și pe cele care arată cât de rău stă țara noastră la capitolul alfabetizare informațională,…
Vezi articolul