Formatul şi conţinutul Cadrului Național al Calificărilor, schimbate după mai mult de 10 ani, prin hotărâre de Guvern: 8 niveluri de calificare care descriu rezultatele învăţării, de la cunoștințe generale de bază, la cunoștințe de vârf într-un domeniu

Formatul şi conţinutul Cadrului Național al Calificărilor au fost schimbate după mai mult de 10 ani, prin hotărâre de guvern, pe 29 mai. Cadrul naţional al calificărilor este un instrument pentru clasificarea calificărilor pe 8 niveluri specifice de învăţare atinse, exprimate sub formă de cunoștinţe, abilităţi şi responsabilitate şi autonomie.

• Amintim că ministrul Educației și Cercetării, Daniel David a vorbit despre presiuni să treacă Autoritatea Națională de Calificări la ministerul Muncii. El a precizat a blocat procesul, inițiat printr-o ordonanță de urgență (OUG) pentru că, consideră ministrul Educației, „este o greșeală și pune la risc formarea la nivel de calitate a ceea ce înseamnă calificări pentru diverse ocupații”. la conferința de presă pentru lansarea raportului QX.

Implementarea CNC vizează sistemul naţional de calificări obţinute în ucenicie, învăţământul secundar, precum şi în învăţământul terţiar universitar şi nonuniversitar, atât în contexte formale, cât şi în contexte informale şi nonformale, din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii, conform legii învăţământului superior.

CNC este aliniat la Cadrul European al Calificărilor (EQF), contribuind la promovarea mobilității educaționale și profesionale la nivel național și european, dar și la recunoașterea și portabilitatea rezultatelor învățării obținute în contexte formale, nonformale sau informale, potrivit comunicatului de presă al guvernului.

„CNC este structurat pe opt niveluri de calificare, fiecare dintre acestea fiind descris prin rezultate ale învățării, exprimate sub formă de cunoștințe (teoretice și/sau faptice), abilități (cognitive, practice, intuitive sau creative), precum și prin gradul de responsabilitate și autonomie aferent.

• Nivelul 1 reflectă cunoștințe generale de bază și abilități pentru îndeplinirea unor sarcini simple, desfășurate sub supraveghere directă.
• Nivelul 4 presupune cunoștințe faptice și teoretice într-un context mai larg, cu o gamă variată de abilități necesare pentru identificarea și aplicarea de soluții la probleme specifice, precum și capacitatea de autogestionare și supraveghere a altor persoane.
• Nivelul 8 reprezintă cel mai avansat grad de calificare, corespunzător unor cunoștințe de vârf într-un domeniu sau la intersecția mai multor domenii, abilități avansate de sinteză și evaluare, inovare, precum și un înalt grad de autonomie, autoritate și integritate profesională și științifică, implicând angajamentul continuu pentru dezvoltarea de idei noi”, potrivit comunicatului de presă al guvernului

Certificatele de calificare si documentele universitare vor conține mențiunea obligatorie a nivelului de calificare stabilit conform CNC, potrivit proiectului hotărârii, aprobate de guvern:

• „Certificatele de calificare eliberate conform dispozițiilor Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, conțin mențiunea obligatorie a nivelului de calificare stabilit conform CNC.

• Documentele universitare eliberate conform dispozițiilor Legii învăţământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, conțin mențiunea obligatorie a nivelului de calificare stabilit conform CNC.

• La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor”.

Formatul şi conţinutul Cadrul Național al Calificărilor

Prevederile art. 188 din Legea învățământului superior referitoare la Cadrul naţional al calificărilor

Actul normativ a fost elaborat de Ministerul Educației și Cercetării și are ca scop punerea în aplicare a prevederilor art. 188 alin. (1) – (6), art. 194 alin. (2) lit. b), art. 196 alin. (1) lit. a) și c) din Legea învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare și al art. 149 alin. (3) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare 

„Art. 188. – (1) Cadrul naţional al calificărilor este un instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învăţare atinse, ale cărui scopuri sunt integrarea şi coordonarea subsistemelor naţionale de calificări şi îmbunătăţirea transparenţei, accesului, progresului şi calităţii calificărilor în raport cu piaţa muncii şi societatea civilă.

(2) CNC ţine cont şi este corelat cu Cadrul european al calificărilor pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii (EQF/CEC). CNC este structurat pe 8 niveluri de calificare, fiecare nivel fiind definit de un set de descriptori care indică rezultatele învăţării relevante, exprimate sub formă de cunoştinţe, abilităţi şi responsabilitate şi autonomie. CNC, formatul şi conţinutul acestuia se aprobă prin hotărâre a Guvernului României, iniţiată de Ministerul Educaţiei și Cercetării.

(3) Implementarea CNC vizează sistemul naţional de calificări obţinute în ucenicie, învăţământul secundar, precum şi în învăţământul terţiar universitar şi nonuniversitar, atât în contexte formale, cât şi în contexte informale şi nonformale, din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii.

(4) CNC permite recunoaşterea, măsurarea şi relaţionarea tuturor rezultatelor învăţării dobândite în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale şi asigură coerenţa calificărilor şi a titlurilor certificate. Existenţa unui cadru naţional al calificărilor contribuie la evitarea duplicării şi suprapunerii calificărilor, îi ajută pe cei ce învaţă să ia decizii în cunoştinţă de cauză privind planificarea carierei şi facilitează evoluţia profesională, în perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii.

(5) CNC contribuie la asigurarea calităţii sistemului de educaţie şi formare profesională şi sprijină mobilitatea cursanţilor şi absolvenţilor.”