Fosta ministra a Educației, Ligia Deca, a acordat universităților, în ultimul an din mandat, de 2 ori mai mulți bani din fondul special aflat la dispoziția sa, comparativ cu anul anterior / Au fost finanțate inclusiv proiecte precum participarea Universității de Agronomie din București la o conferință de inovații spațiale la Los Angeles sau la una de securitate în România  

[jp_post_view]
Foto: © Dreamstime.com
Ministerul Educației a aprobat în 2024, ultimul an de mandat al ministrei Ligia Deca, cereri de finanțare de 79,4 milioane de lei din fondul pentru finanțarea situațiilor speciale (FSS), fond aflat la dispoziția ministrului, potrivit unui raport publicat de instituție. Valoarea este de circa două ori mai mare comparativ cu fondurile aprobate cu un an înainte. Spre deosebire de 2023, când doar opt universități obțineau 80% din totalul fondurilor alocate, în 2024 finanțările au fost distribuite unui număr considerabil mai mare de instituții de învățământ superior. 

Printre proiectele finanțate s-au numărat inclusiv conferințe pe teme de securitate (organizate inclusiv de Universitatea de Științe Agronomice din București – USAMV, condusă de senatorul-fost ministru Sorin Cîmpeanu), participarea la concursuri gastronomice, în cazul Universității C-tin Brâncuși din Tg. Jiu, un maraton la Universitatea de Vest sau reprezentarea aceleiași USAMV București la o conferință de inovații spațiale la Los Angeles.

Acestea figurează alături de alte proiecte pentru susținerea studenților, participarea la evenimente academice sau alte activități care nu intră în formula de finanțare a universităților, dar care pot fi finanțate, conform legii, prin acest fond.

  • Ministerul stabilește anual, din fondurile destinate finanțării universităților, un fond distinct pentru „situații speciale” (FSS), anume cheltuieli care nu pot fi integrate în formula de finanțare. FSS reprezintă fonduri aflate la dispoziția ministrului, care decide cum să fie alocați în funcție de cererile venite de la universități – „pentru cheltuieli urgente sau neprevăzute, apărute în timpul exercițiului bugetar”.  După ce Edupedu.ro a relatat, în ianuarie a.c., despre datele raportate pentru 2023, Ministerul Educației și Cercetării a publicat acum și Raportul FSS pentru 2024.

Cheltuielile eligibile sunt cele ce țin de: organizarea de evenimente precum conferințe, workshop-uri etc; acțiuni pentru dezvoltarea internaționalizării (participare la proiecte comune cu alte universități, participare la târguri de profil etc.); acțiuni pentru studenți; acțiuni ce contribuie la atingerea țintelor europene în domeniul educației; activități extracurriculare pentru studenți; cheltuieli cu caracter neprevăzut și de urgență; cofinanțarea proiectelor dedicate rețelelor universitare europene; susținerea digitalizării și altele.

Creștere majoră a alocărilor în 2024 față de 2023

Pentru anul financiar 2024, FSS a fost constituit din 80,8 milioane de lei. Aproape întreaga sumă a fost cheltuită în urma solicitărilor depuse de universități: au fost alocați, din FSS, 79,4 milioane de lei.

Suma este de două ori mai mare decât a aprobat Ministerul prin FSS în 2023, adică 39,2 milioane lei – care a reprezentat mai puțin de jumătate din valoarea totală a FSS pentru acel an, de 73,5 milioane lei.

  • Creșterea este masivă, în contextul în care a existat și o creștere – mai limitată – a valorii cererilor de finanțare: anul trecut, universitățile au solicitat în total, din FSS, 113,2 milioane de lei, față de 81,1 milioane în 2023. Valoarea cererilor a fost însă, în medie, mai mare, în condițiile în care numărul total de cereri a scăzut de la 368 în 2023 la 268 în 2024.

Edupedu.ro a arătat, în momentul publicării Raportului FSS pe 2023, că acum doi ani un număr restrâns de opt universități obțineau 80% din totalul sumelor aprobate.

În 2024, însă, mai multe universități au beneficiat de mai multe fonduri prin FSS. Universitățile cu cele mai multe fonduri aprobate au fost:
  • UNST Politehnica București – 9,91 milioane lei
  • Universitatea din București (lider detașat în 2023) – 9,07 milioane lei
  • Universitatea de Vest din Timișoara – 7,95 milioane lei
  • USAMV București – 7,21 milioane lei
  • Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava – 4,04 milioane lei
  • Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu – 3,15 milioane lei
  • Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – 2,97 milioane lei
  • Universitatea „Valahia” din Târgoviște – 2,79 milioane lei
  • Universitatea Transilvania din Brașov – 2,6 milioane lei
  • Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – 2,39 milioane lei
  • ASE București – 2,35 milioane lei
  • SNSPA București – 1,97 milioane lei
  • UMF Carol Davila din București – 1,77 milioane lei
  • Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați – 1,74 milioane lei
  • Universitatea Al. I. Cuza din Iași – 1,62 milioane lei
  • Universitatea din Oradea – 1,59 milioane lei
  • Universitatea „Ghe. Asachi” din Iași – 1,47 milioane lei
  • Universitatea de Arte din Tg. Mureș – 1,34 milioane lei
  • Universitatea din Craiova – 1,3 milioane lei
  • Universitatea Politehnica Timișoara – 1,28 milioane lei
  • UMF Gr. T. Popa din Iași – 1,22 milioane lei
  • UNATC București – 1,15 milioane lei
  • UMF Iuliu Hațieganu – 1,1 milioane lei
  • Universitatea Tehnică de Construcții din București – 1 milion lei
Proiecte „speciale” finanțate din fonduri speciale – cazul USAMV

Conform unei monitorizări Edupedu.ro, cea mai mare parte a proiectelor finanțate au primit fonduri pentru domeniul specific universităților sau pentru obiective care se încadrează în normele FSS. Apar, însă, și o serie de proiecte „aparte”, ce atrag atenția prin contrastul între obiectul lor și domeniul de activitate al universității.

În acest sens, este notabil cazul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București, universitatea condusă de fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu, senator PNL. Aceasta a primit finanțări, între altele, pentru:

  • Un proiect pe tema „Combaterea dezinformării și fake-news în mediul universitar” (137 mii lei aprobați) 
  • Proiectul „Black Sea and Balkans Security Forum” (173 mii lei) – finanțat și în trecut de către minister 
  • Participarea la International Space Development Conference din Los Angeles, timp de 4 zile (23-26 mai) – 92 mii lei aprobați
  • Un proiect cultural-sportiv de „baschet studențesc” – „Sport for the Future – Turneul international de baschet studențesc” – 498,7 mii lei
Situația solicitărilor și a proiectelor aprobate pentru fiecare universitate – Raport FSS 2024 (raportul integral aici):
Citește și:
Universitățile care au atras cei mai mulți bani din Fondul pentru Situații Speciale – FSS, la dispoziția ministrului, în primul an de mandat Ligia Deca, 2023 – raport oficial / În top urcă și SNSPA, universitatea unde ea este acum prorector, cu sume în creștere față de 2021-2022

Fondul pentru situații speciale, la dispoziția ministrului Educației: O mână de universități au folosit, în 2021 și 2022, peste jumătate din banii din FSS cheltuiți în întregul învățământ superior / Universitatea de Agronomie condusă de fostul ministru Cîmpeanu – în top, inclusiv cu bani pentru conferințe de securitate
Banii dați fiecărei universități de stat pentru verificarea doctoratelor scrise între 1990-2016: jumătate nu au cheltuit, în 2021, nimic, deși unele au primit milioane de lei / În doi ani niciuna nu a găsit niciun plagiat

Foto: © Tero VesalainenDreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Daniel David: „Proiectul România Educată este în chinurile facerii. Să vedem ce va ieși. Trebuie să fie mai bun decât cel din 2011, altfel nu are rost să ne gândim la el”

Rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Daniel David, a spus că are multe critici la adresa proiectelor de legi ale Educației: „Proiectul România Educată al președintelui Iohannis este în chinurile facerii.…
Vezi articolul

INTERVIU Când m-am calificat în a doua echipă a României pentru Olimpiada Internațională de Astronomie și Astrofizică 2019 a trebuit să îmi plătesc singură toate costurile, inclusiv zborul până în Ungaria, spune Daria Hărăbor, tânăra admisă anul acesta la Harvard / La interviul de admitere m-am simțit ca un elev în prima lui zi de școală, temătoare, emoționată, dar încântată și curioasă

„Am fost condamnată de multe persoane că plec, dar de și mai multe încurajată. Având în vedere că în ultimii 2 ani olimpiadele nu s-au organizat oficial, însă echipe la…
Vezi articolul

Profesorii din mai multe facultăți ale Universității din București se solidarizează cu profesorii greviști din preuniversitar, anunță decanul de la Litere / Rectorul Marian Preda spunea, pe 18 mai, că “noi nu ne desolidarizăm de nimeni, nu ne solidarizăm cu nimeni”

Profesorii mai multor facultăți din cadrul Universității din București au aderat, pe parcursul zilei de miercuri, la mesajul de solidaritate cu profesorii greviști din preuniversitar, transmis în cursul dimineții de…
Vezi articolul

Nemulțumire la nivel internațional față de decizia administrației Trump de a bloca înscrierea studenților străini la Harvard. Reacții de la familia regală a Belgiei și oficiali din China, Germania, Australia și Japonia

Mai multe ţări au reacţionat vineri la decizia din ajun a administraţiei preşedintelui american Donald Trump de a interzice înscrierea studenţilor străini la prestigioasa Universitate Harvard, clasată printre cele mai…
Vezi articolul

EXCLUSIV Ce laude și aprecieri îi adresau profesorii din comisia de doctorat lui Lucian Bode și lucrării sale în 2018: „O cercetare științifică veritabilă”, „doctorandul demonstrează aptitudini analitice avansate”

Trei rapoarte de la cei trei profesori referenți pentru teza de doctorat a lui Lucian Bode, susținută în 2018 la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, descriu cât de bună este…
Vezi articolul

Probleme majore la examenul de Română de la Evaluarea Națională, identificate într-un Raport de cercetare alarmant realizat de aceeași instituție a Ministerului Educației care face subiectele: subiecte concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care “compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar / Plus: efectul backwash constatat oficial

Achizițiile de învățare nu au putut fi identificate corect, rezultatele așteptate ale învățării nu au putut fi măsurate suficient de bine, deoarece este favorizată măsurarea imprecisă, potrivit unei analize a…
Vezi articolul