Franța și reforma școlilor din mediul rural. Asocieri între școlile din sate și orașe, plus regrupări pedagogice intercomunale, în noul plan guvernamental

Confruntate cu scăderea demografică din mediul rural și cu o slabă monitorizare a evoluției parcursului elevilor din școlile de la sate, autoritățile din Franța au stabilit recent un plan pe 3 axe, cu 6 măsuri, care să reducă abandonul școlar și să ferească unitățile de învățământ cu copii din ce în ce mai puțini de la impredictibilitate și, în cel mai nefericit caz, de închidere. Reforma a fost anunțată la începutul lunii de prim-ministrul Republicii, Elisabeth Borne, potrivit education.gouv.fr.

Primul pilon este numit ”garantarea rețelei școlare pe întreg teritoriul”, ceea ce înseamnă întărirea legăturilor dintre școlile vizate și a relației acestora cu autoritățile de la Paris. Conform planului (documentul, mai jos în articol), birocrația pentru începerea școlii în fiecare an împiedică analiza clară a claselor care s-ar putea desființa.

”În prezent, resursele pentru începerea anului școlar sunt stabilite anual în cadrul proiectului de lege a finanțelor. Acestea sunt apoi alocate în fiecare an pe academii (n. red. centre regionale de formare profesională), apoi pe departamente (n. red. structuri teritoriale, similare județelor din România). Această acțiune anuală nu permite însă anticiparea închiderilor de clase și nici includerea acestora în proiectele teritoriale pe termen mediu”, scrie în planul Ministerului Educației din Franța.

• Pentru această constatare, autoritățile propun ca, în 2024, fiecare municipalitate rurală să aibă ”o imagine a tendințelor demografice din zona” sa și ”să fie informată cu privire la numărul estimat de elevi. Această activitate va permite o mai bună anticipare a hărții școlare și va permite să se prevadă deschiderea sau închiderea de clase pe parcursul a trei ani. Gestionarea posturilor va fi de acum înainte prevăzută pe mai mulți ani, în consultare cu aleșii (n. red. locali; primarii), pentru a anticipa și a ține seama de proiectele teritoriale”.

Altă problemă identificată se referă și la faptul că ”în zonele rurale, provocările legate de o acțiune publică coerentă sunt primordiale. Cu toate acestea, nu există în prezent niciun organism care să asigure această coordonare în ceea ce privește proiectele majore de dezvoltare în zona respectivă”.

• Soluția propusă: ”crearea unui organism de dialog care să intervină înainte să intervină Consiliul Departamental al Educației Naționale (CDEN) pentru a consolida organizarea teritorială și pentru a oferi un răspuns global la provocările din teritoriu”.

De asemenea, autoritățile franceze susțin că o măsură eficientă, dar cu destui oameni care să o aplice, sunt ”regrupările pedagogice intercomunale” (RPI; în franceză regroupements pédagogiques intercommunaux), adică asocierea mai multor școli cu efective mici de elevi, din mai multe sate cu probleme la școlarizare, într-o unitate de învățământ fără statut juridic precis (sursa), amplasată într-una din localitățile care încheie parteneriatul.

• În planul anunțat recent, Ministerul Educației de la Paris propune ca mai multe resurse umane să fie alocate atunci când vine vorba de înființarea de RPI. Motivul: pentru a motiva primarii să le înființeze, deoarece fără ajutor, aleșii locali ar lăsa ca școlile din localitățile lor să își închidă clasele, fără destui elevi care să le constituie, potrivit documentului.

Al doilea pilon se referă la reușita elevilor din mediul rural.

În primul rând, ”unii elevi din zonele rurale au acum un acces redus la orașele din departamentul lor și la serviciile oferite de acestea”. Pentru a combate acest lucru, ”se vor încerca asocieri între școli secundare din mediul rural și urban pentru a permite crearea de proiecte comune (de exemplu: alegerea unui repertoriu coral identic, excursii între școli, competiții sportive) și pentru a oferi o mai mare deschidere socială și culturală”, conform planului.

În al doilea rând, ”în zonele rurale, timpul de deplasare poate prelungi considerabil ziua pentru unii elevi. Această constrângere geografică poate avea o influență asupra alegerii orientării lor (n. red. mai departe la liceu, la facultate)”. Autoritățile vor avea în vedere 3.000 de locuri noi în internatele de excelență, care vor fi create în colaborare cu regiunile”. ”Aceste internate permit elevilor din zonele rurale să beneficieze de condiții de studiu foarte favorabile și de un sprijin educațional sporit”, se arată în prezentare.

Potrivit documentului, a treia axă este legată de sistemul experimental numit ”Territoires éducatifs ruraux” (Teritorii educaționale rurale) care a fost creat în 2021. Acesta vizează asigurarea cooperării între diferiți actori (aleși locali, servicii academice, asociații etc.) pentru a dezvolta mobilitatea educațională. Testat inițial în trei academii, acesta a fost extins la alte șapte academii” [N. Red. academiile sunt circumscripții administrative de referință ale Ministerului Educației Naționale, care se ocupă printre altele de formarea profesorilor, dar și de implementarea directivelor naționale, de la grădinițe la universități].

Conform planului pentru școlile din mediul rural, schema va fi extinsă la toate departamentele rurale pentru a consolida alianțele educaționale.

FOTO DOCUMENT ”Planul pentru școala noastră din mediul rural” (sursa):