Guvernele să măsoare pierderile de învățare din pandemie, îndeamnă UNESCO, UNICEF, Banca Mondială și OECD. Organizațiile insistă pe nevoia de acțiuni remediale, care nu există deloc într-o treime dintre țările lumii

[jp_post_view]
Foto: © Tom Wang | Dreamstime.com
Țările lumii care nu au evaluat pierderile de învățare ale elevilor în timpul pandemiei Covid-19 sunt îndemnate să o facă, într-un raport comun publicat marți de UNESCO, UNICEF, Banca Mondială și OECD. Documentul, bazat pe un al treilea sondaj pe tema școlii în pandemie realizat în rândul autorităților din 143 de națiuni ale lumii în februarie-mai 2021, arată că, în perioadele de predare la distanță, profesorii au primit sprijin considerabil, dar de multe ori insuficient, având în vedere proporțiile problemelor apărute. Pe de altă parte, la nivelul elevilor, pierderile de învățare au fost majore și necesită acțiuni remediale care, în continuare, în circa o treime din țările lumii nu există deloc.

Potrivit raportului citat, în 2020, la nivel global, școlile fuseseră închise timp de 79 de zile în medie, valoare considerabil mai mică, de sub două luni (53 de zile) în țările bogate, dar de aproape 4 luni (115 zile) în țările cu venituri mici și mijlocii. La 1 februarie 2021, una din cinci țări avea încă școlile închise din cauza pandemiei.

Acest lucru a însemnat că elevii afectați au avut parte de o scădere abruptă a nivelului de învățare și de un progres mult mai lent decât într-un an obișnuit. Organizațiile care au realizat raportul îndeamnă statele lumii să facă eforturi pentru a măsura pierderile de învățare înregistrate, pentru a putea estima clar acțiunile de recuperare pe care trebuie să le ia sistemele de educație. Și aceasta în condițiile în care doar o treime dintre statele participante la studiu au declarat că au luat măsuri pentru a măsura pierderile de învățare învățământul primar și gimnazial, prin evaluări standardizate, în 2020, 58% dintre țări făcând evaluări la clasă. 

  • “Măsurarea pierderilor de învățare este un prim pas critic pentru a ameliora consecințele. E vital ca țările să investească în evaluarea magnitudinii unor asemenea pierderi, pentru a implementa măsurile remediale adecvate”, arată raportul.

Din acest punct de vedere, documentul arată că mulți copii vor reveni la clasă, în următorul an școlar, fără să-și fi putut însuși largi părți din materie. Din punct de vedere al acțiunilor remediale, studiul citat arată că, la nivel global, peste două treimi dintre țări declară că au luat astfel de măsuri, dar cele mai multe dintre acestea sunt țări cu venituri medii spre mari sau mari. 

Din punct de vedere al cadrelor didactice, raportul arată că, după închiderile din 2020, cele mai multe țări din țările cu venituri mari (69%) au cerut tuturor profesorilor să se angajeze în predarea la distanță, dar numai 25% dintre țările cu venituri mici au făcut acest lucru. Dar, la nivel global, doar 3 din 10 țări în 2020 și 4 din 10 țări în 2021 au angajat profesori pentru a sprijini actul educațional după redeschidere.

  • Cele mai multe țări (89%) au oferit profesorilor indicații pentru predarea la distanță, iar 78% declară că au oferit sprijin emoțional și psihologic profesional. Cele mai multe țări cu venituri medii și mari au oferit profesorilor conținut adaptat predării la distanță, iar în majoritatea statelor profesorii au fost declarați categorie prioritară pentru vaccinare, măsură pe care guvernele sunt îndemnate să o continue în pregătirile pentru viitorul an.

“Pe măsură ce sistemele educaționale înaintează, măsurarea nivelului de învățare se va dovedi mai importantă ca oricând. Liderii de sistem trebuie să înțeleagă măsura pierderilor de învățare și să se asigure că elevii, inclusiv cei mai mici dintre ei, primesc sprijin adecvat. E nevoie să construiască pe baza investițiilor făcute deja în sistemele de învățare la distanță, pentru a crea sisteme rezistente, care pot să facă față impactului unor crize viitoare. Mai ales țările cu venituri mici ar trebui să primească sprijin pentru a face același lucru”, conchide raportul.

Raportul detaliat poate fi consultat aici.

Foto: © Tom Wang | Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Marian Preda / Foto: Agerpres

Marian Preda, rectorul Universității din București: Foarte grav la admiterea la liceu propusă este că elevii care vor pica imediat sub linie nu vor putea merge la următorul liceu / Am putea să mergem și pe modelul francez, cu examen național dar copilul să aibă un drept prioritar la liceul din proximitate

„Examenul de admitere la liceu propus în noua lege a educației nu este echitabil deloc, foarte grav este că copiii care vor pica imediat sub linie nu vor putea merge…
Vezi articolul

Cum funcționează o „sală de detenție” în școlile din SUA și ce ar trebui să știe profesorii, directorii, inspectorii și reprezentații Ministerului Educației înainte de a lua decizii pe această temă – Cercetătorul Dacian Dolean

Măsura propusă în proiectul Ministerului Educației privind statutul elevului de a permite profesorului să trimită elevii care au un comportament disruptiv la ore într-o sală în care să desfășoare studiu…
Vezi articolul

Platforma Zoom, larg folosită pentru predarea online, se confruntă cu probleme: a fost interzisă de școlile din New York, de SpaceX, de unele autorități. Fondatorul promite că va fi „reparată”. Ce soluții există pentru a o folosi în continuare, în siguranță

Una dintre aplicațiile a căror utilizare a explodat în criza coronavirusului, atât pentru școala online, cât și pentru munca la distanță, are probleme. Este vorba despre Zoom, pe care mulți…
Vezi articolul

Fata profesoară, băiatul polițist. Cât de puternice sunt diferențele de gen și stereotipurile impuse de societate, în formarea imaginii despre viitor a copiilor preșcolari? Chiar mai puternice decât mediul social și economic – raport OECD

Imaginea pe care copiii preșcolari și-o formează în privința propriului viitor influențează felul cum ei își dezvoltă abilitățile, iar această imagine este influențată, la rândul ei, de factori externi precum…
Vezi articolul