Hotărârea pentru plata parțială a datoriei României la Agenția Spațială Europeană a fost aprobată de Guvern, anunță Ministerul Cercetării. Ministrul Burduja susține că România își va putea recupera în această toamnă dreptul de vot pierdut în urmă cu 4 ani

146 de vizualizări
Foto: Pexels.com
Hotărârea pentru plata parțială a contribuției financiare restante a României pentru programele Agenției Spațiale Europene (ESA), în cuantum de până la 330 milioane lei, a fost aprobată în cadrul ședinței de Guvern, anunță Ministerul Cercetării, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. România va putea să-și recâștige dreptul de vot până la 31.01.2023, conform sursei menționate.

„Începând cu 1 iulie 2018, din cauza neefectuării plăților în anul precedent, România a pierdut dreptul de vot în cadrul Consiliului și Comitetelor de program ESA, generându-se un precedent periculos, cu posibile efecte grave asupra mediului industrial și tehnologic național în domeniul spațial și conexe”, se arată în comunicat.

Conform sursei citate, hotărârea de guvern prevede aprobarea plății sumei de 330.000.000 lei, reprezentând contribuția financiară restantă a României pentru anul 2019, anul 2020 și plata parțială a contribuției financiare restante pentru anul 2021 la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA), astfel încât România să-și recâștige dreptul de vot până la 31.01.2023.

„Cea de-a doua plată a contribuției restante pe 2021 și plata contribuției financiare pe anul 2022 în valoare de 39,27 milioane euro se va realiza până la data 31 decembrie 2022”, prevede comunicatul.

Redăm comunicatul integral al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării:

„Executivul a aprobat, în ședința de astăzi, hotărârea inițiată de Ministerul cercetării, inovării și digitalizării pentru aprobarea plății parțiale a contribuției financiare restante a României pentru programele Agenției Spațiale Europene (ESA), în cuantum de până la 330 milioane lei. 

Începând cu 1 iulie 2018, din cauza neefectuării plăților în anul precedent, România a pierdut dreptul de vot în cadrul Consiliului și Comitetelor de program ESA, generându-se un precedent periculos, cu posibile efecte grave asupra mediului industrial și tehnologic național în domeniul spațial și conexe. Suma totală restantă privind contribuția pe programe corespunzătoare perioadei 2019-2022 este în valoare de 102.263.517,89 euro, fiind periclitată participarea mediului de cercetare românesc în cadrul programelor spațiale europene. România a fost singurul stat din istoria ESA aflat în situația suspendării dreptului de vot. 

„Este o promisiune îndeplinită, o mare victorie pentru comunitatea științifică din România și un gest vital înaintea consiliului ESA din noiembrie. România își recuperează astfel dreptul de vot în cadrul ESA, pierdut acum mai bine de patru ani. Astfel, România va putea participa cu drepturi depline la Consiliul ESA din această toamnă, care se reunește o data la 3 ani și care stabilește programele și proiectele agenției pentru următorul ciclu. Prin adoptarea acestui act normativ, Guvernul Ciucă transmite un nou semnal puternic pentru investițiile românești în cercetare-inovare și pentru includerea cercetătorilor români în ecosistemele europene și globale din acest domeniu strategic. Acest pas vine la mai puțin de o săptămână de la adoptarea Planului Național în domeniul cercetării, un efort de 60 de miliarde lei în orizontul 2030. 

Avem o tradiţie în participarea la proiecte aerospaţiale de anvergură, prin specialiştii noştri de prim rang, apreciaţi şi respectaţi la nivel mondial. România rămâne astfel un pilon de bază al proiectului spaţial european, își respectă angajamentele şi este dornică şi pregătită să contribuie în continuare la cele mai importante proiecte ESA. Odată cu adoptarea hotărârii de guvern de astăzi, cercetătorii și companiile românești vor putea să facă din nou parte din proiectele europene de explorare și cucerire a spațiului cosmic”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Hotărârea de guvern prevede aprobarea plății sumei de 330.000.000 lei, reprezentând contribuția financiară restantă a României pentru anul 2019, anul 2020 și plata parțială a contribuției financiare restante pentru anul 2021 la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA), astfel încât România să-și recâștige dreptul de vot până la 31.01.2023. Cea de-a doua plată a contribuției restante pe 2021 și plata contribuției financiare pe anul 2022 în valoare de 39,27 milioane euro se va realiza până la data 31 decembrie 2022.

Informații suplimentare:

În prezent, sunt înregistrate și admise pentru a încheia contracte cu ESA mai mult de 294 de entități românești (private și de stat, din industrie, cercetare și universități). Acestea au încheiat mai mult de 250 de contracte în ultimii 4 ani.

ESA funcționează după principiul fair-return:

  • contribuția financiară a României se poate returna integral în țară sub formă de contracte încheiate între ESA și persoane juridice române;
  • proprietatea intelectuală/industrială rămâne în România.

Participarea la programele ESA este în măsură să aducă valoare adăugată crescută, atât în termeni economici cât și de recunoaștere și prestigiu pentru capacitățile științifice și industriale românești implicate.

Prin programele ESA s-a obținut un retur al contribuției naționale în jurul valorii de 86% pentru perioada în care contribuția a fost achitată, capacitățile naționale permițând creșterea la 100%. 

ESA garantează statelor membre care au încheiat perioada de tranziție un retur minim de 93%. Pentru Statele care au dificultăți în a atinge acest coeficient de retur, se instituie un Task Force pentru Politică Industrială, luându-se măsurile de sprijin adecvate. România a încheiat perioada de tranziție în iulie 2022.

Sumele alocate prin ESA pot fi utilizate de către institutele de cercetare naționale, de către universități și companii de înaltă tehnologie românești, permițând accesul organizațiilor din România la tehnologiile din patrimoniul ESA în vederea dezvoltării și promovării de capacității naționale de cercetare, educaționale și industriale în domeniile spațial, aeronautic, securitate și domenii conexe.

Dincolo de beneficiile directe ale sumelor contribuite la ESA de către România, sunt beneficii economice indirecte majore, studiile europene indicând un factor de multiplicare în economie de minim 6 (fiecare euro investit prin programele ESA generează minim 6 EUR în plus pentru economia națională).”

Citește și:
Plata în rate a datoriei României la Agenția Spațială Europeană


1 comment
  1. No money no funney.
    Sau frate frate dar brânza-i pe bani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Mircea Miclea, despre noile reguli de evaluare a școlilor doctorale: Marea greșeală este că s-a mers pe criterii minimale. Uniformizează, nu stimulează deloc competiția. Se evită din nou rankingul, adică să arătăm unde se face doctorat de calitate

Universitățile încep procesul de evaluare a școlilor doctorale, după 10 ani în care nu au fost inspectate și după scandaluri de plagiat care au zguduit din temelii învățământul superior și…
Vezi articolul

UPDATE Cum arată debirocratizarea în cercetare cerută de premierul Ciucă: firmele care vor să se acrediteze pentru inovare şi transfer tehnologic trebuie să depună 17 acte în loc de 7 / Precizările Ministerului Cercetării

Guvernul discută în ședința de miercuri un proiect de hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice privind acreditarea și funcţionarea entităţilor din infrastructura de inovare şi transfer tehnologic. Deși în nota de fundamentare vorbește…
Vezi articolul

Cercetarea românească este sugrumată de sistemul PCR, s-a ajuns la formarea de clanuri reprezentate prin familii – acuză cercetătorul Vlad Manea, acceptat de japonezi, americani și mexicani, dar trimis la plimbare de instituțiile românești

„Vlad Manea (H-index WoS = 21) este în prezent membru al Academiei Mexicane de Științe, cercetător senior în cadrul UNAM, fost cercetător postdoctoral la Caltech, fost membru al Consiliului Național…
Vezi articolul

Jurnaliștii care fac tranziția în relații publice sau comunicare se confruntă adesea cu tensiuni etice și conflicte între obiectivitate și loialitatea față de organizațiile pentru care lucrează, arată un studiu recent la care a participat o profesoară de la Universitatea din București

Mobilitatea între jurnalism și comunicare nu este o simplă schimbare de carieră, ci are implicații asupra identității profesionale și a rolului social al presei, arată un studiu la care a…
Vezi articolul