Imposibilitatea încadrării cu profesori titulari de Matematică în școlile izolate, cu efective mici de elevi – amenințare semnalată de ISJ Buzău

La Matematică, o amenințare identificată de Inspectoratul Școlar Județean Buzău se referă la imposibilitatea încadrării cu personal didactic calificat/ titular în unitățile școlare izolate, cu efective mici de elevi. Este vorba despre raportul cu Starea învățământului buzoian în anul școlar 2023-2024. Existența predării în condiții simultane încă este un fenomen, se mai arată în document.

• Amintim că, în anumite condiții, din anul școlar 2024-2025, elevii claselor primare (pregătitoare – clasa a IV-a) vor putea fi organizați într-o singură formațiune de studiu, potrivit metodologiei privind organizarea claselor în regim simultan, document publicat în Monitorul Oficial.

În raport apare și scăderea stringentă a populației școlare, cu implicații asupra normării personalului didactic și a rețelei școlare, necesitând restrângeri de activitate și fluctuație mare la clase.

La matematică, amenințările identificate de inspectoratul școlar sunt următoarele:

• Nevoia de fonduri mai mari pentru educația;
• Greutatea preluării și prelucrării rapide a informației, mai ales în zona rurală, chiar dacă aproape toate școlile cu 0-VIII sunt conectate la INTERNET, din diverse cauze;
• Scăderea stringentă a populației școlare, cu implicații asupra normării personalului didactic și a rețelei școlare, necesitând restrângeri de activitate și fluctuație mare la clase;
• Lipsa de interes manifestată de unele cadre didactice pentru propria formare profesională și/sau managerială mai ales în ultima parte a activității de la catedră-aproape de pensie;
• Lipsa unor prevederi specifice în legislația școlară care să permită atenționarea/ sancționarea cadrelor didactice dezinteresate fată de propria dezvoltare profesională;
• Posibilitatea creșterii ratei abandonului școlar în condițiile în care nu se stabilesc măsuri și programe de prevenire realistă, personalizată în privința acestui fenomen;
• Imposibilitatea de a hotărî bugetul, pentru că el este făcut de primării, de multe ori după criterii care nu au nimic în comun cu „valoarea produsului” sau calitatea educabilului care a absolvit ciclul de învățare al organizației proprii;
• Imposibilitatea încadrării cu personal didactic calificat/ titular în unitățile școlare izolate, cu efective mici de elevi, existența predării în condiții simultane încă este un fenomen, existența unor programe de instruire pentru școlarii mici în programul de după-amiază;
• Limitarea autonomiei unităților școlare în luarea deciziilor importante, în condiţiile neînţelegerii nevoii de autonomie sau a necunoaşterii și înţelegerii corecte a legislaţiei;
• Migraţia familiilor pentru locuri de muncă și pasarea copilului spre îngrijire unor rude sau prieteni;
• Se impune, de asemenea, un mai accesibil manageriat în vederea accesului la educație în programe de formare atestată a părinților care au copii cu probleme.

Documentul publicat de Inspectoratul Școlar Județean Buzău poate fi consultat mai jos:

Despre învățământul simultan

Pe 10 august 2023, Ligia Deca declara, într-o vizită cătunul Sălaș, comuna Ulma, Suceava, că „din păcate, încă avem învățământ simultan”: „Pe final de zi, am putut să văd ce înseamnă o școală de vară în vârful muntelui, la Sălaș, și să înțeleg care sunt particularitățile școlilor din zonele montane, din zonele izolate, unde sunt puțin copii, unde, din păcate, încă avem învățământ simultan și unde trebuie să facem mai multe eforturi pentru a asigura dreptul la educație”.

Aproximativ 97.000 de copii învață în sistem simultan în România în anul școlar 2024-2025, în clase combinate, afirmă secretarului de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, citat de Euronews România.

În România, în anul școlar 2021-2022, 111.755 de elevi de clasele primare și gimnaziale învățau în sistemul de învățământ simultan, potrivit datelor Ministerului Educației, transmise la solicitarea Edupedu.ro.

La începutul anului 2021, ministrul de atunci al Educației, Sorin Cîmpeanu, a catalogat învăţământul în sistem simultan drept ”o nenorocire” şi a susținut că acesta trebuie să dispară.

”Învăţământul simultan este o nenorocire, dar este o problemă cronică a învăţământului românesc. Nu ştiu de situaţii în care, în vremuri de criză, să se facă reforme care să vină într-un cadru propice. Şi, totuşi, trebuie să se facă lucrul acesta. Învăţământul simultan trebuie să dispară, o spun cu toată răspunderea”, a spus Sorin Cîmpeanu.

Tot Cîmpeanu, pe 5 august 2021, spunea că pregătește finanțarea per formațiune de studiu, combinată în școlile cu puțini copii, cu cea actuală.

„Voi susține – și sper să am succes în rândul colegilor din comitetul interministerial – o schimbare profundă a sistemului de finanțare a învățământului preuniversitar. Avem exclusiv finanțarea per elev, avem costul standard per elev cu cele două componente. Dacă ne gândim că în școlile din mediul rural, susținând echitatea, avem clase în care sunt 4, 5 și 6 elevi, acele clase vor beneficia de o finanțare, să spunem, de 4-5 ori mai mică decât o clasă cu 26 de elevi. Ceea ce, dacă suntem serioși, nu ne poate genera rezultatele pe care le așteptăm. Pentru că profesorii sunt aceiași, trebuie să predea același lucru, au aceleași salarii, or finanțarea e de 4-5 ori mai mică. Pe lângă finanțarea per elev, să introducem în aceste situații speciale finanțarea per formațiune de studiu. Sigur, aceasta va însemna un efort bugetar major,” potrivit lui Cîmpeanu.

Câteva dintre dezavantajele învățământului simultan au fost identificate într-o cercetare din 2016, publicată în Revista de psihologie, de profesoara Roxana Acatrinei, cadru didactic la Școala Gimnazială Cornu Luncii, Suceava.

• profesorii nu sunt special pregătiţi şi pentru un atare tip de învăţământ, iar posibilităţile de perfecţionare sunt reduse în continuare; de obicei, sunt profesori tineri, navetişti, fără prea multă experienţă;
• nu există lucrări metodice de specialitate; profesorii care lucrează în învăţământul simultan folosesc aceleaşi cărţi de specialitate ca şi cei din învăţământul simplu; 
• nu există recomandări curriculare speciale pentru aceste clase; prin activitatea lui, profesorul va urmări îndeplinirea aceloraşi obiective-cadru/ competenţe generale şi obiective de referinţă/ competenţe precum cei din învăţământul simplu; 
• există două moduri în care profesorul poate lucra în clasă: o predare sincronică – prezintă teme asemănătoare în mod unitar, adaptând cerinţele de lucru particularităţilor metodice ale disciplinei şi de vârstă ale copilului, sau împarte timpul şi se adresează fiecărui colectiv separat, activitatea directă alternând cu cea indirectă;
• timpul este un factor crucial în activitatea la clase simultane; lecţia necesită o proiectare atentă, realistă pentru a se evita apariţia „timpilor morţi” în timpul activităţii; activitatea independentă va fi foarte bine alcătuită, cu un timp de rezolvare egal cu activitatea directă pe care profesorul o va desfăşura cu cealaltă clasă.

Foto: © Naamah Barshai | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

La Matematică, mulți profesori nu verifică temele date elevilor și nu sunt respectate normele de evaluare și notare – raport al Inspectoratului Școlar Județean Buzău

Flavian Georgescu, profesor de matematică: Dacă urmează un examen național cu timp de lucru de 2 ore, încercați să faceți acasă simulări care chiar să dureze 2 ore și abia apoi uitați-vă la soluții

Flavian Georgescu, profesor de matematică: Ordinea nu e să îi învățăm pe elevi să calculeze integrale, ci mai întâi să îi învățăm de ce trebuie să învețe integralele. Îi vom câștiga pe elevi, le vom arata utilitatea și chiar frumusețea matematicii

Trist este că majoritatea orelor de matematică au ca scop învățarea unor algoritmi care mai departe duc la promovabilitatea unui examen, spune profesorul Flavian Georgescu: Scopul matematicii este să te învețe să gândești rațional, obiectiv. Această disciplină nu are legătură cu învățatul pe de rost

În primele 5-10 minute, citiți cu mare atenție toate subiectele unei probe de examen, fie că este vorba de un test la școală, de un examen național, de olimpiadă, spune profesorul Flavian Georgescu: Ce înseamnă să le citiți? De exemplu, mă uit pe problema 1, o înțeleg, eventual mi-o și notez pe ciornă și stau un minuțel și mă gândesc cum s-ar rezolva

Prin ce trece un copil conștiincios care a luat 4. Profesorul Flavian Georgescu: Dacă părintele îl învinovăţeşte, practic, toată munca lui o va resimţi în zadar, va fi demoralizat, va căpăta teamă de şcoală, iar învăţatul îl va face din frică

De ce trebuie să meargă copiii la şcoală? / Flavian Georgescu: Degeaba ne dorim să aibă rezultate bune la şcoală, dacă noi, acasă, nu facem decât să blamăm şcoala, profesorul, inspectorul şi aşa mai departe

La Matematică și Științe ale naturii, elevii trebuie implicați direct în procesul de învățare, nu prin simpla observare a experimentelor efectuate de învățător sau prin observare de imagini – scrisoare metodică pentru învățători

Profesorii de matematică pot să folosească la clasă demonstrațiile interactive, instruirea diferențiată și învățare bazată pe problematizare, colaborare și discuție – recomandare a Ministerului Educației