În primele 11 luni din 2020 s-au născut cu 30.000 de copii mai puțini ca în aceeași perioadă din 2019. Scăderea natalității ar putea duce la dispariția a cel puțin 1.200 de grupe de grădiniță și clase de elevi

3.994 de vizualizări
În intervalul ianuarie-noiembrie 2020 s-au înregistrat puțin peste 145 de mii de nașteri, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Este vorba despre o diferență de 30 de mii de copii față de perioada similară din 2019.

Anul 2020 ar putea deveni astfel anul cu cele mai puține nașteri din istoria ultimilor 53 de ani, potrivit datelor provizorii de până la acest moment, după ce 2018 și 2019 erau până acum anii cu un asemenea record negativ. Mai exact, este vorba despre perioada 1967-2020, după decretul anti-avort (Decretul 770 din 1 octombrie 1977).

Nașterile din perioada primelor 11 luni din anul 2020 nu au motive să fie influențate masiv de actuala criză sanitară și economică, conceperea copiilor născuți în perioada analizată având loc cu circa 40 de săptămâni înainte (durata unei sarcini la termen). Copiii născuți în intervalul ianuarie-noiembrie 2020 au fost concepuți în perioada mai 2019-februarie 2020.

Potrivit datelor Academiei Române și INS, anual între 1970 și 1989 s-au născut câte 360 de mii de copii, în medie. În 1989 s-au născut 369.000 de copii, iar în 1990, numărul a fost de 314.746. De atunci natalitatea a scăzut aproape continuu, cu ușoare reveniri. Până acum, însă, 188.755 de nou-născuți nu am mai avut din anii ’60.

Impactul natalităţii reduse

Numărul mic al nou-născuţilor proiectează o previzibilă scădere a populaţiei preşcolare şi şcolare din următorii ani. Asta în condiţiile în care România nu are nicio politică de stimulare a natalităţii, în afara concediului plătit de până la 2 ani de creştere a copilului.

De exemplu, 30.000 de copii mai puțini într-o generație ar însemna lipsa a 1.200 de grupe de grădiniță și clase de câte 25 de elevi.

Proiecțiile INS arată că până în anul 2060 în numai puțin de 19 județe din cele 42 ale României populaţia de vârstă preşcolară şi şcolară va scădea cu peste 50% față de anul de referință, 2015. Asta în condițiile în care din 2011 până în 2015 acest segment de populație, cu vârsta între 0 și 23 de ani, a pierdut 6,1%, adică 328.738 de persoane.

Foto: grafic Edupedu.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Guvernul României „pune cruce” finanțării Educației – va fi în jurul a 2,4% din PIB până în 2070, potrivit Programului de convergenţă aprobat pentru a fi trimis la Comisia Europeană / În programul de guvernare Executivul se angajează să susțină 6% din PIB până în 2024

Guvernul prevede cheltuieli cu educația de 2,3-2,4% din PIB pentru următorii 50 de ani, potrivit Programului de convergență 2022-2025, aprobat prin memorandum pe data de 4 mai 2022. În ședința…
Vezi articolul

Problemele de sănătate mintală costă România aproape 10 miliarde de euro pe an, adică 3,8% din PIB, iar adolescenții sunt printre categoriile cele mai vulnerabile, cu tendințe îngrijorătoare privind depresia și suicidul – Raport OCDE privind sistemul de sănătate din România în 2025, care avertizează că nu aplicăm măsuri

Problemele de sănătate mintală au ajuns să coste România aproximativ 10 miliarde de euro pe an, echivalentul a 3,8% din PIB, conform unui raport recent al OCDE privind sistemul de…
Vezi articolul

Lucrul cu IA și big data, gândirea creativă, reziliența – competențe care vor fi tot mai căutate până în 2030, în economia României, potrivit raportului Future of Jobs 2025 / Participanții la analiza publicată de Forumul Economic Mondial, mari angajatori internaționali, așteaptă îmbunătățirea sistemului de educație din țară

Gândirea analitică, flexibilitatea, influența socială și capacitatea de lucru cu inteligența artificială și big data sunt competențe de bază care ar atrage cel mai mare interes pe piața muncii în…
Vezi articolul