Încurajarea dezvoltării limbajului la copii în funcție de grupa de vârstă: de la etapele ce urmează a fi parcurse, la metodele prin care vorbirea poate fi stimulată – recomandări date de platforma Novakid (P)

1.060 de vizualizări
Foto credit: platforma Novakid – despre dezvoltarea limbajului
Învățarea unei limbi secundare în paralel cu cea maternă este la fel de eficientă în dezvoltarea limbajului. Pentru că antrenează memoria, creativitatea și capacitatea de a înțelege mai ușor structura limbajului, chiar și în limba nativă. Novakid oferă cursuri de engleză începând cu vârsta de 4 ani, concentrându-se pe tehnici de predare atractive și interactive, din care jocurile și distracția sunt de nelipsit. Deși copiii nu știu încă să scrie sau să citească, ei reușesc să înțeleagă în totalitate profesorii, grație metodei de răspuns fizic total (TPR).

În universul copiilor, fiecare gângurit și fiecare cuvânt constituie un pas către independență, către comunicarea cu lumea și îmbogățirea ei prin noi idei. În cel al părinților, reprezintă un amalgam de emoții și trăiri, gata să dea startul unei noi etape de formare. Ce trebuie însă avut în vedere la acest capitol? Faptul că orice micuț este unic, iar la fel este și ritmul lui în dezvoltarea limbajului.

Pentru a putea înțelege mai bine întregul proces și a oferi juniorilor tot sprijinul de care au nevoie, Novakid, platforma de engleză online, aduce în atenție o serie de informații valoroase. De la etapele ce urmează a fi parcurse, la metodele prin care vorbirea poate fi stimulată, toate sunt prezentate în acest articol, alături de câteva sfaturi practice.

Învățarea unei limbi secundare în paralel cu cea maternă este la fel de eficientă în dezvoltarea limbajului. Motivul? Antrenează memoria, creativitatea și capacitatea de a înțelege mai ușor structura limbajului, chiar și în limba nativă. Este de dorit ca studiul să înceapă în primii ani de viață, deoarece creierul este ca un burete și poate absorbi noile informații foarte rapid.

Urmăriți video-ul de mai jos și descoperiți mai multe avantaje ale acestei practici:
Momente cheie – între 0 și 4 ani

Din primele clipe, copiii surprind nespus prin determinarea lor, dovadă fiind gângurelile care acaparează scena între 0 și 3 luni. Pe măsură ce cresc, între 4 și 6 luni, emit sunete mai complexe, plâng diferit în funcție de nevoia avută (foame, somn sau altele asemenea) și încearcă să imite intonația din vocea părintelui. Între 7 și 12 luni, „mama” și „tata” încep să fie rostite, iar cei mici încearcă „converseze”.

La un an, de obicei, este spus cu claritate primul cuvânt. El poate fi „mama”, „tata” sau „bau”, cel din urmă fiind preluat din jocuri, întrucât e distractiv. La un an și jumătate, deja se formează un mini-vocabular, compus din 10-20 de cuvinte, care include nume, verbe și adjective. La doi ani, acesta se mărește cu 50-100 de termeni, fiind alcătuite niște propoziții scurte, precum „Vreau lapte”.

Între 2 și 3 ani este perioada descoperirilor, a frazelor „De ce?”, „Ce este asta?”, „Cum?”. Vocabularul ajunge acum la 200-300 de cuvinte, iar propozițiile sunt mai lungi. Între 3 și 4 ani, imaginația se îmbogățește, juniorii povestind, inventând și adresând întrebări complicate.

La ce să vă așteptați între 4 și 8 ani

Este impresionant că între 4 și 5 ani pot fi spuse povești cu introducere, cuprins și încheiere. Și vocabularul cunoaște schimbări, incluzând noțiuni legate de timp („ieri” și „mâine”). Pronunția se ameliorează deopotrivă, însă e posibil ca „r”-ul și „s”-ul să aducă provocări în continuare.

Între 6 și 7 ani, discuțiile devin mai mature, iar micuții pot explica diferențele dintre două obiecte. La 8 ani, conversațiile se transformă în unele pline de sens și complexitate. Este vremea în care copiii reușesc să vorbească despre aproape orice, indiferent dacă subiectul îl constituie ce au făcut la școală sau preferințele pentru vacanța care va urma.

Semne că există o întârziere în dezvoltarea limbajului

Întrucât juniorii au propriul lor ritm, comparațiile cu ceilalți nu sunt relevante, mai ales dacă vizează categorii de vârstă diferite. Însă cum se poate ști dacă există sau nu o întârziere în dezvoltarea limbajului?
Răspunsul este simplu: prin urmărirea evoluției în anumiți parametri. Concret, se recomandă contactarea unui specialist dacă cel mic:

  • Nu gângurește până la 7 luni;
  • Nu spune niciun cuvânt până la 15 luni;
  • Nu folosește propoziții scurte până la 2 ani;
  • La 3 ani, nu răspunde la întrebări și le repetă în loc să le înțeleagă.
Sugestii pentru stimularea abilităților lingvistice

Merită subliniat faptul că exemplul părinților joacă un rol semnificativ în stimularea abilităților de vorbire. Ajută ca, încă din primele luni, să comunicați mult și clar cu noul membru al familiei. Utile sunt și jocurile ce implică sunete (de tipul „Cum fac animalele?”), sau cititul cărților de povești.

Novakid oferă cursuri de engleză începând cu vârsta de 4 ani, concentrându-se pe tehnici de predare atractive și interactive, din care jocurile și distracția sunt de nelipsit. Deși copiii nu știu încă să scrie sau să citească, ei reușesc să înțeleagă în totalitate profesorii, grație metodei de răspuns fizic total (TPR). Altfel spus, sunt utilizate gesturi, expresii faciale și diferite mișcări pentru asimilarea facilă a mesajului și asigurarea imersiunii în mediul lingvistic.

Puteți debloca potențialul copilului dvs. programând aici, în manieră gratuită, prima lecție de probă la Novakid!

Citește și:
Se poate învăța o limbă străină prin jocuri aplicate: joc de rol, simulări sau chiar scenarii din viața reală, ce solicită aplicarea abilităților lingvistice (P)
Profesorii și părinții sunt cei care contribuie la dezvoltarea abilităților de lider la copii / Campania „Boss” vine în sprijinul acestora cu situații inspirate de viața reală, prezentate cu umor (P)
Practici utile în noul an școlar pentru performanțe academice trainice / Chimia elev – profesor relaxează atmosfera din clasă și crește performanțele pe termen lung (P)


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

O elevă de clasa a XII-a i-a scris ministrului Daniel David: Istoria, Geografia, Biologia, Chimia sunt materii unde studiul constant este absolut necesar, fiți sigur că elevii vor evita să aleagă aceste materii ca opționale / Educația de calitate nu ar trebui să fie condiționată de interesul elevului

O elevă din clasa a XII-a, profil real, a trimis o scrisoare către ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, exprimând îngrijorarea sa și a colegilor săi față de modificările propuse…
Vezi articolul

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, reacție la declarația lui Orban: Educația nu este „cârciuma” sistemului bugetar. Deschiderea noului an școlar, sub semnul întrebării dacă nu vor fi majorate salariile

Educația nu este „cârciuma” sistemului bugetar și „intenția de a nu se acorda majorarea salarială începând cu data de 1 septembrie 2020 va fi o greșeală enormă, iar consecințele pot…
Vezi articolul

Elevilor nu le este benefică această ”vacanță”, o soluție putea fi revenirea la școala online, spune profesoara Loredana Prunean, care a continuat să facă lecții online și în vacanță, benevol, cu elevii săi: Am simțit că au nevoie de susținere, de ajutor și de încurajare

„Copiii au nevoie de modele și de aceea o atitudine corectă, un sistem de valori, principiile în care credem sunt cele care-l vor forma ca adolescent și îl vor pregăti…
Vezi articolul

Profesorii care fac meditații cu elevii de la clasă vor fi cercetați disciplinar, potrivit noii legi a Educației. Oricine poate face sesizarea la secretariatul școlii / În decembrie ar trebui să fie deja înființat Registrul de interese în fiecare școală

Profesorii care fac meditații cu elevii de la clasă vor fi cercetați disciplinar, prevede noua lege a Educației, care intră în vigoare din 2 septembrie. Legea nu specifică o sancțiune…
Vezi articolul

VIDEO „Ce conține vaccinul? Să nu mai fiu tristă, să nu mai fie școala online. Vaccinul înseamnă să mă bucur de copilărie” – mesajul unui copil în campania de comunicare privind importanța vaccinării pentru revenirea la normalitate și la școala fizică

Revenirea la normalitate înseamnă întoarcerea la școala fizică, pe terenul de joacă împreună cu colegii și în sălile de clasă fără mască. Este mesajul transmis de o elevă în cadrul…
Vezi articolul