INFOGRAFICE Ce spun directorii de școli vs. ce spun rezultatele PISA 2022: Diferențe majore urban-rural în performanțele elevilor, în timp ce directorii nu raportează diferențe semnificative privind personalul didactic sau dotările / Plus: nu sunt diferențe în rezultatele la Matematică între elevii din școli cu resurse și cei din școli cu deficit de resurse

1.544 de vizualizări
Sursa: Captură Raport CNPEE
Raportul național PISA 2022 relevă o situație ieșită din comun în cazul României, când vine vorba despre modul cum se reflectă dotările școlilor în rezultatele elevilor din urban și rural în evaluarea internațională. Documentul include un sumar sub formă de infografice, iar acestea, pe de o parte, arată că există diferențe majore între performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor de la sate, dar, pe de altă parte, directorii școlilor nu declară diferențe semnificative privind deficitul de personal didactic sau de resurse, între cele două medii sau între mediile avantajate și cele dezavantajate din punct de vedere socioeconomic.

Și aceasta, în condițiile în care, după cum arată același raport,  „în majoritatea țărilor/economiilor, elevii care frecventează școli ai căror directori au raportat un deficit de personal didactic au obținut rezultate mai scăzute la matematică față de elevii din școli ai căror directori au raportat un deficit mai mic sau nu au raportat un astfel de deficit”. În România, precizează documentul privind rezultatele obținute la nivel național, „elevii care frecventează școli care nu se confruntă cu lipsa de personal au obținut rezultate similare la matematică cu cei care frecventează școli care se confruntă cu astfel de situații”.

Raportul PISA 2022, lansat săptămâna trecută, a punctat decalajele mari între rezultatele elevilor din medii dezavantajate și cele ale elevilor din medii avantajate. Raportul național detaliază aceste informații și abordează și asemănările/diferențele între rural și urban. La ce concluzii ajunge?

Pe de o parte, potrivit infograficelor de sumar, „se constată o diferență majoră, 90 de puncte, între performanțele la matematică ale elevilor din școlile din mediul urban, față de cei din școlile din mediul rural. Diferența se menține și pentru lectură (93 de puncte) și pentru științe (84 de puncte)”.

Pe de altă parte, pe baza declarațiilor directorilor de școli:

  • „Nu s-au demonstrat diferențe în privința deficitului de personal didactic între școlile dezavantajate comparativ cu cele avantajate din punct de vedere socioeconomic sau între școlile din mediul urban, față de cele din rural, conform declarațiilor directorilor de școli”.
  • „Școlile dezavantajate din punct de vedere socioeconomic nu se confruntă cu lipsa resurselor materiale mai mult decât școlile avantajate. De asemenea, nu se observă disparități între școlile din mediul rural și cele din mediul urban, ceea ce în anul 2018 nu era valabil”.

Documentul arată că elevii din școlile care nu se confruntă cu un deficit de personal didactic, conform declarațiilor directorilor, „obțin rezultate la matematică similare cu cei care învață în școli care se confruntă cu astfel de situații”. În același timp, „elevii din școli cu resurse materiale adecvate au rezultate la matematică, similare cu cei care provin din școli cu deficit de resurse. De asemenea, performanța la matematică nu poate fi asociată cu absența resurselor digitale și nici cu calitatea acestora”.

Ce spun infograficele de sumar din Raportul național PISA 2022 despre rezultatele elevilor români:

Principalele date rezultate în urma evaluării din 2022: Raportul punctează că „în ultimul deceniu, în România, la matematică se înregistrează o scădere de 17 puncte, în condițiile creșterii incluziunii și a ratei de acoperire PISA cu 10 puncte procentuale”

Raportul notează că, în 10 ani, proporția elevilor români sub nivelul 2 a crescut cu 7,7 puncte procentuale la matematică, nu s-a schimbat semnificativ la lectură și a crescut cu 6,7 puncte procentuale la științe.

Analiza arată că, în timp ce fetele nu obțin rezultate diferite față de băieți, la matematică, ele obțin rezultate mai bune la lectură (cu 26 de puncte).

Sinteza subliniază diferențele majore între elevii din urban și cei din rural, pe de o parte, dar și diferențele în ceea ce privește satisfacția cu viața, între fete și băieți.

Sumarul grafic punctează și rezultatele referitoare la bullying și siguranța în școli.

Analiza trece în revistă efectele amenințărilor primite de elevi asupra rezultatelor.

În același timp, ea semnalează și problema atenției acordate de profesori elevilor: între 40% și 60% dintre elevi simt nevoia să primească mai multă atenție de la profesorii lor.

Principalele concluzii privind impactul deficitului / lipsei de deficit de personal didactic și al resurselor materiale – vezi mai sus.

Ultimele puncte ale sumarului grafic: efectele frecventării grădiniței și ale climatului școlar din punct de vedere al comportamentului manifestat de elevi.

[Surse grafice: Raportul național PISA 2022]


2 comments
  1. Când nici școlile din rural nici cele din urban NU AU NIMIC în dotare, ce diferențe vreți să apară?

    La nivel de liceu, diferențele existente sunt simplu explicate – cele mai multe licee teoretice sunt în urban, și ele adună elevii cu cele mai bune rezultate / mai bine pregătiți din rural și urban. În rural rămân majoritatea liceelor tehnologice, unde se intră cu medii de la 1 în sus, iar condițiile socio-economice ale elevilor sunt mult mai precare decât ale celor din urban (în unele sate și comune nici drumuri nu au pe care să vină pe jos la școală, de transport public nu se aude, iar dacă există microbuz școlar, e supraaglomerat și nu prea face față).

    Ce diferențe să apară la matematică?! Matematica și româna încă au profesori. Deficitul de cadre didactice apare la alte discipline, pe unde nu se pot încropi catedre întregi – gen științe, arte, istorie-geografie, etc.

    Deci hai să comparăm mere cu pere să ne dea compot…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Colegiile centenare, eliminate din textul Planului Național de Redresare lansat în dezbatere. Cei 1 milion de elevi care „nu au avut acces la educație” după închiderea școlilor, din draftul PNRR, s-au transformat în „copii care au nevoie de dispozitive pentru educația online”

Forma finală, lansată joi seara în dezbatere publică, a Planului Național de Redresare și Reziliență nu mai conține nicio referire la colegiile centenare, așa cum conținea draftul documentului despre care…
Vezi articolul
Foto: adevărul.ro/ Silviu Iordache

EXCLUSIV Noul președinte al ARACIP va fi Silviu Iordache. Fost manechin de lenjerie intimă pentru Botezatu, profesor de religie și geografie, fondator Pro România Iași, director al Casei Corpului Didactic, și-a pus în CV că a organizat timp de nouă ani „Balul Bobocilor” la două licee

Noul președinte interimar al ARACIP – instituția cheie care acreditează și autorizează toate școlile și grădinițele de stat și particulare – va fi șeful Casei Corpului Didactic Iași, fost fondator…
Vezi articolul

VIDEO Andrei Pleșu și „perplexitățile” sale despre ce se mai finanțează în cercetarea internațională și ce întrebări își pun cercetătorii. De la „de ce au zebrele dungi?” și dacă „zebrele sunt negre cu dungi albe sau albe cu dungi negre?”, până la „problemele de gender din mânăstirile grecești de secol IV”

Tendința ca cercetarea să fie finanțată doar pentru proiecte „de actualitate” sau care sunt „în trend” a fost abordată de scriitorul Andrei Pleșu în cadrul conferinței „Abisuri tematice – ce…
Vezi articolul

VIDEO Malta a făcut în mai puțin de un an o platformă online cu lecții „la cerere” pentru toate materiile și toți anii de studiu – Proiectul Teleskola / România așteaptă de zece ani o bibliotecă virtuală similară

Ministerul Educației din Malta a decis, la începutul anului școlar 2020-2021, în plină pandemie, să realizeze o bancă de lecții înregistrate, așa încât materia să fie accesibilă online pentru toți…
Vezi articolul