Înscrierea la Evaluarea Națională e obligatorie pentru școli, dar acestea încalcă legislația și lasă tot mai mulți elevi să dispară din sistem înainte de examen / Circa 540 de clase a câte 26 de elevi nu apar înscrise la evaluare

Înscrierea la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a este una automată, făcută de secretariatul școlii cu supravegherea directorilor, potrivit metodologiei. Legal, regulamentar, toți elevii de clasa a VIII-a care au absolvit gimnaziul trebuie să fie înscriși în Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a. Este decizia fiecărui elev dacă se prezintă sau nu la probe, dar școala ara obligația să-l înscrie. Cu toate acestea, tot mai mulți dintre acești absolvenți nu ajung să fie înscriși la Evaluarea Națională. O analiză Edupedu.ro pe baza rapoartelor oficiale arată că, în ciuda măsurilor luate de Ministerul Educației, numărul neînscrișilor este în creștere în ultimii ani.

În 2025 erau 173.000 de elevi înscriși în clasa a VIII-a la simularile naționale din urmă cu 3 luni. Dintre aceștia nu avem numărul exact al absolvenților, pentru că ministerul nu publică astfel de date, încă, dar aflăm din comunicatul dat duminică faptul că doar 159.000 de elevi au fost înscriși „automat și obligatoriu” de către școli la EN VIII. Asta ar înseamna că peste 8% dintre cei care erau în clasa a VIII-a nu au mai ajuns la probele scrise. Ar putea fi repetenți, plecați din țară, cu situația neîncheiată sau pe care școlile au evitat să-i înscrie ca să nu le strice media și prestigiul (vezi fenomenul Brăila).

Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a (EN VIII) este un examen național organizat anual pentru absolvenții ciclului gimnazial din România. Acesta reprezintă modalitatea oficială de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite de elevi pe parcursul învățământului gimnazial. De ce e importantă? Pentru că este o evaluare a sistemului după 9 ani de școală. Iar o evaluare fidelă înseamnă o evaluare a tututuror elevilor, cu măsuri și pentru școli și pentru profesori, cu impact pe metodele de predare, inspecții, evaluări externe și interne, modificări curriculare etc.

Conform Metodologiei de organizare și desfășurare la EN VIII, înscrierea elevilor la Evaluarea Națională se face automat prin preluarea datelor din SIIIR (Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România). Toți elevii cu „situație școlară deschisă” în clasa a VIII-a, adică absolvenți, sunt importați în aplicația EvNat și sunt marcați automat cu statusul „Înscris”. Asta reiese din fluxul de lucru al aplicației EvNat 2025, transmis unităților de învățământ, unde este menționat explicit că „toți acești elevi preluați din SIIIR au fost marcați implicit cu status Înscris”.

Această automatizare, prevăzută de metodologie și de Ordinul Ministerului Educației privind organizarea Evaluării Naționale, ar trebui, teoretic, să asigure o participare deplină la examen.

În practică însă, comunicatele oficiale al Ministerului Educației și Cercetării arată o realitate diferită. Datele prelucrate de Edupedu.ro pe baza cifrelor oficiale de absolvire și de înscriere la EN VIII arată o tendință clară: circa 10% dintre elevii înscriși în sistem și care au absolvit clasa a VIII-a nu ajung să fie măcar înscriși la această evaluare.

În ianuarie 2024, după ce au fost publicate în premieră date științifice despre neparticiparea la Evaluarea Națională, ministrul educației de la acel moment, Ligia Deca, a transmis școlilor un pachet cu 13 măsuri pentru a combate absenteismul. Printre acestea se număra un sistem de monitorizare a prezenței, implicarea consilierilor, recuperare școlară, întâlniri cu părinții și campanii de informare. Cu toate acestea, în 2024 datele arată că neparticiparea nu a scăzut, iar în unele județe chiar a crescut. Ba chiar tendința este aceeași și în 2025.

Cercetătorii de la Institutul de Științe ale Educației au formulat în 2023 o serie de recomandări detaliate, pe baza unei cercetări calitative riguroase. Acestea includeau intervenții punctuale în comunități vulnerabile, ajustări curriculare și parteneriate cu autoritățile locale. Acele recomandări cu fundament științific nu au fost puse în aplicare, ci evitate de decidentul politic. Documentul nu este menționat în mod explicit în deciziile ulterioare ale Ministerului, iar niciuna dintre măsurile anunțate în ianuarie 2024 de Ligia Deca nu a fost monitorizată sau evaluată.

Interesant este că actualul ministru Daniel David, spunea la momentul respectiv în calitate ce cercetător, psiholog și rector al UBB, că „Știm care sunt cauzele, știm ce ar trebui făcut, așteptăm resursele. Teama mea este că și dacă am avea resurse, de multe ori am observat că autoritățile din zona educației nu înțeleg nevoia specialistului”. Dar niciun specialist nu a mai fost consultat și nicio măsură din cele prezentate în raportul de cercetare nu a mai fost promovată de Daniel David ajuns în fotoliul de ministru, pe această temă.

Aici sunt câteva întrebări la care instituțiile din educație trebuie să răspundă:

• Câte școli din România au înregistrat diferențe între numărul elevilor înscriși automat în aplicația EvNat și numărul celor care au absolvit clasa a VIII-a? A fost vreo școală întrebată de ce nu își înscrie toți absolvenții la EN VIII? Care sunt măsurile luate pentru școli?

• Inspectoratele școlare au monitorizat situațiile de anulare a înscrierilor din aplicație? Dacă da, ce explicații au fost oferite de unitățile de învățământ?

• Ce mecanisme de control are Ministerul Educației pentru a se asigura că elevii care termină clasa a VIII-a sunt înscriși la Evaluare Națională și dacă acestea au fost activate?

• Ministerul Educației are în vedere corelarea reală a datelor din SIIIR cu EvNat pentru a urmări traseul real al elevilor?

La această ilegalitate făcută de școli și patronată fără remușcări de Ministerul Educației și Cercetării și de inspectoratele școlare județene, prin neînscrierea automată a tuturor elevilor absolvenți de clasa a VIII-a la Evaluarea Națională, se adaugă și numărul mare al celor care vor absenta de la probe. Creșterea procentului de neparticipare în ciuda obligativității formale ridică semne de întrebare serioase privind capacitatea sistemului arăta cinstit care este adevărul în calitatea pe care o livrează serviciul educațional public în termeni de formare a competențelor după 9 ani de școală.