Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române condamnă public derapajele extremiste: Memoria fascismului românesc interbelic a revenit și amenință astăzi să distrugă cea mai fastă perioadă istorică a noastră

[jp_post_view]
Foto: ROMPREST Foto/ Lucian Tudose
Institutul de Istorie a Religiilor (IIR) al Academiei Române își exprimă îngrijorarea profundă față de creșterea discursurilor fasciste, extremiste și antisemite în România, într-un comunicat public semnat de directorul instituției, dr. Eugen Ciurtin, document remis Edupedu.ro. Acesta denunță ceea ce numește o „recrudescență galopantă” a unor poziții publice care pun în pericol democrația și valorile civice fundamentale.

Potrivit instituției, care funcționează în cadrul Academiei Române, este o datorie academică, științifică și civică să atragă atenția asupra instrumentalizării religiei în scopuri totalitare. „România a suportat deja din plin oroarea dictaturilor de extremă dreaptă care au distorsionat, instrumentalizat și folosit ca armă religia în spațiul public”, atrage atenția IIR.

  • Institutul precizează că se alătură demersurilor altor instituții naționale care au condamnat public recentele declarații și acțiuni cu caracter radical. Acestea sunt considerate de IIR ca fiind în contradicție cu principiile constituționale și cu legislația în vigoare, inclusiv cu ordonanțele care interzic simbolurile și manifestările de natură fascistă și legionară – OUG nr. 31/2002 și Legea nr. 217/2015.

În opinia cercetătorilor în istoria religiilor, dincolo de studiile de specialitate, istoria oferă nenumărate exemple de deturnare a valorilor religioase în sprijinul unor ideologii violente și totalitare. IIR avertizează că valorile autentice ale religiei – discernământul, asumarea, echilibrul și onestitatea – nu trebuie lăsate pradă manipulărilor și captivității ideologice.

„Dacă există în universurile religioase, așadar inclusiv în istoria religioasă a României, pe care le studiem mari valori religioase și democratice, acestea se cuvin aprofundate tocmai în momentele critice. Altminteri nu avem decât de pierdut, cu toții”, se arată în poziția oficială a Institutului.

Semnalul de alarmă vine din partea unei instituții a cărei misiune declarată este „combaterea radicalismelor religioase și a intoleranței etnice și confesionale” în societatea românească. IIR subliniază că nu poate rămâne indiferent în fața unor încercări de reabilitare a memoriei fascismului românesc interbelic și nici față de folosirea discursului religios în sprijinul intoleranței.

„Aceste derive amenință să alieneze și să distrugă cea mai fastă perioadă istorică a noastră”, punctează Institutul, cu referire la cele trei decenii de consolidare democratică din România postcomunistă.

DOCUMENT DESCARCĂ Comunicatul integral al Institutului de Istoria Religiilor, de vineri, 16 mai:

Citește și:
INTERVIU Paul Acatrini, sociolog: Nu există categorie de oameni care să nu fie afectată de alegeri. Alegem acum, ca să mai putem alege peste 5 ani / Cum îi afectează politica pe profesori


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Favorizarea unui candidat la un post de conferențiar, de către un prorector, sesizată acum 3 ani – cauza pentru care Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați a fost plasată acum sub monitorizare specială a concursurilor de angajare

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați este sub monitorizare specială pentru concursurile de angajare, iar decizia vine după un caz de favorizare a unui candidat pentru ocuparea unui post vacant…
Vezi articolul

Învățământ profesional: Meserii.ro – platformă digitală care face legătura între elevi, școlile profesionale și cererea de pe piața muncii

  Organizaţia neguvernamentală CivicNet pune la dispoziția elevilor interesați de învățământul profesional și dual platforma Meserii.ro, o „harta interactivă a învăţământului profesional şi tehnic din România”, potrivit unui comunicat de…
Vezi articolul

Aritmetica ministrului Ligia Deca, în cazul toaletelor din curtea școlilor. Anul trecut erau 180 de școli cu latrină, anul acesta mai sunt 189, după ce în ultimul an pentru 62 de școli au fost construite WC-uri în interior. Explicația: „Școlile mai fuzionează sau se mai despart în funcție de nevoile locale”

Din 180 de școli cu toalete în curte cât erau în 2022 la începutul anului școlar, pentru 62 de școli s-au făcut lucrări ca să rămână fără latrină și au…
Vezi articolul