Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației și profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre importanța limbilor străine la clasele primare. „A aduce copilului în față un context lingvistic nou, la aceste vârste, ar putea să fie pentru el esențial în a alege pe mai departe, exact ce spuneam, o rută care să-i placă, care să-l definească.”, a spus aceasta.
Discuția a pornit de la proiectul cu noile planuri-cadru pentru liceu, document pus în consultare publică de Ministerul Educației. Edupedu.ro a scris despre modificările care ar urma să apară la specializarea matematică-informatică, profilul real: numărul de câte două ore la limba modernă 2 din planul-cadru în vigoare din 2009 ar urma să se înjumătățească, devenind câte o oră în fiecare an de studiu, pentru elevii care încep liceul în 2026.
Profesoara a propus introducerea unei a doua limbi străine în învățământul primar, în contrapondere cu noile planuri-cadru pentru liceu, unde limba modernă 2 are o singură oră obligatorie pe săptămână:
„Dacă tot luăm de aici, de la liceu, de la a doua limbă străină, putem să punem aici, la nivelul primar”, a spus Maria Manea.
Redăm discuția de la emisiunea InfoEdu:
Moderatoare: Dar dacă opționalul respectiv îi asigură pregătirea pentru bacalaureat, facultate, în țară, în străinătate, de ce să nu-l aleagă?
Maria Manea: Noi nu suntem obișnuiți să ne creștem copiii de mici în spiritul de a alege corect ceea ce li se potrivește. Și ajungem la discuția că noi venim acum în dezbatere cu planuri-cadru pentru învățământul liceal, în timp ce am fi putut începe – știu, ele au stat de foarte mulți ani în această așteptare, dar ce ar fi fost dacă am fi început cu planurile-cadru pentru învățământul primar? Cum ar fi fost să creștem copiii, din clasa pregătitoare până la liceu, în spiritul ideii că, uite, vei afla cu fiecare an de școlarizare ce-ți place să faci, ce-ți place să studiezi? Vei ajunge în punctul în care nu va mai conta atât de tare că un profesor este sever și un altul este mai indulgent în notare sau în relația pe care o are cu tine la clasă, ci vei înțelege că îți vei alege un traseu de învățare corect și potrivit nevoilor pe care le ai, ceea ce nu se întâmplă la acest moment.
Noi mergem în sens invers și, la un moment dat, vom schimba în planurile-cadru, poate aducem acolo, pentru învățământul primar, ideea de științe, de exemplu, ceea ce nu se regăsește acum, și de interdisciplinaritate, că vorbim despre transdisciplinaritate, de fapt, la acest moment, cu planurile-cadru. Poate ducem acolo în discuție ideea de științe, ideea de TIC, ideea de limbi străine care se studiază o oră pe săptămână la nivel primar, la acest moment, foarte puțin. Dacă tot luăm de aici, de la liceu, de la a doua limbă străină, putem să punem aici, la nivelul primar. Ideea aceasta de impredictibilitate deranjează cel mai mult, la acest moment, profesorii. Nu știu la ce să se aștepte.
Moderatoare: Se vor duce profesorii de franceză, de germană, de italiană, spre exemplu, sau engleză, că uneori engleza este a doua limbă, să predea în primar, să completeze?
Maria Manea: Dar de ce nu s-ar duce? Acolo este o nevoie extraordinară. A aduce copilului în față un context lingvistic nou, la aceste vârste, ar putea să fie pentru el esențial în a alege pe mai departe, exact ce spuneam, o rută care să-i placă, care să-l definească. Tu trebuie, ca profesor, să începi să citești mai mult, să te pregătești mai mult pentru ceea ce înseamnă psihologia vârstelor. Cum funcționează un copil cu vârste între 7 și 10-11 ani? Cum funcționează un adolescent? Sunt două vârste total diferite, cu două nevoi diferite. Și învățarea în sine poate să fie diferită, adaptată și la nevoile de vârstă ale copiilor, nemaivorbind și despre predare, cum se adaptează și ea.
Informații de context
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Edupedu.ro a scris despre principalele noutăți față de actualele planuri-cadru aprobate în mai multe rânduri, în 2004 și 2009. Printre cele mai criticate schimbări se numără eliminarea limbii latine din trunchiul comun al liceului, cu excepția specializării Teologie, ceea ce a determinat un apel public din partea Facultății de Litere din Iași, care subliniază importanța studiilor clasice în combaterea extremismului ideologic și în susținerea ideii de libertate, dar și de la Societatea de Studii Clasice din România.
Facultatea de Istorie a Universității din București atrage atenția că, potrivit noilor planuri-cadru, elevii ar putea deveni „analfabeți funcțional din punct de vedere istoric”, având în vedere că istoria și geografia sunt eliminate din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a pentru elevii de la real și tehnologic, urmând să fie studiate doar istoria comunismului și a holocaustului în clasele finale. În aceeași direcție, președintele Asociației Profesorilor de Istorie, Mihai Manea, a avertizat că disciplina suferă un recul semnificativ, deoarece la clasa a XII-a elevii nu vor mai studia istoria națională, ci doar istoria comunismului.
Profesorii de Geografie din București și Ilfov critică eliminarea Geografiei la clasele XI-XII din proiectele de planuri-cadru 2025: „Geografia este, astfel, capabilă să educe temeinic generațiile viitoare pentru noul „mâine” care, cu siguranță, nu va mai arăta ca în prezent. Este de datoria noastră să nu aruncăm viitoarele generații în mrejele teoriilor conspiraționiste, ci să le oferim șansa unei educații temeinice, bazată pe știință și pe argumente”.
Modificările vizează și domeniul științelor exacte: fizica, chimia și biologia sunt eliminate din trunchiul comun pentru liceenii de la filiera real, în clasele a XI-a și a XII-a, iar biologia, istoria și geografia sunt scoase de la clasa a XII-a la profilul Mate-Info. Noile planuri-cadru prevăd o creștere a numărului de ore de informatică în clasele IX-X la Mate-Info, de la una la două, scăzând apoi de la patru la trei în clasele XI-XII, în timp ce la profilul filologie sunt prevăzute mai multe ore de limba română.
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că aceste modificări urmăresc descentralizarea curriculară și încurajarea performanței, dar a precizat că limbajul final al planurilor-cadru va fi stabilit după consultări suplimentare. În acest context, rectorul Universității de Medicină din Târgu Mureș, Leonard Azamfirei, spune că noile planuri-cadru de liceu sunt prilej de dezbateri pentru profesori, inspectori și academicieni, care încearcă să demonstreze că „fără materia lor, elevii sunt pierduți în haosul ignoranței universale”. Ministerul Educației a mai anunțat că elevii pot propune în școală studierea limbii latine ca materie opțională, însă acest lucru rămâne la latitudinea fiecărei unități de învățământ.