Învățarea în rândul adulților s-a înjumătățit în România, în ultimul deceniu: statul a dat mai puțini bani, deși a promis mai mult sprijin pentru astfel de programe – raport CE

1.001 de vizualizări
angajatori caută să recruteze studenți
Foto: Pexels.com
Rata de participare a adulților la procesul de învățare, în România, a scăzut de la sub 1 din 50 în 2009 la sub 1 din 100 în 2018, fiind cea mai slabă rată la nivel european, potrivit monitorizărilor și studiilor comunitare din ultimul deceniu, agregate într-un nou raport privind învățarea în rândul adulților. Documentul publicat acum de Comisia Europeană notează că în România investiția în educația non-formală a adulților și programe de instruire este extrem de scăzută, ceea ce semnalizează și un nivel scăzut de validare a acestui sector al învățământului în rândul publicului.

Principalele concluzii ale raportului:

Rata de participare la învățarea în rândul adulților a scăzut, în România, de la 1,8% în 2009 la 0,9% în 2018, conform ET Monitor 2019. Aceasta este cea mai scăzută rată din toate țările membre UE. Rata de participare scade deopotrivă pentru programe de instruire legate de locul de muncă și pentru cele fără legătură cu acesta, indiferent dacă studiile sunt sponsorizate sau nu. În perioada 2011-2016, scăderea este și mai accentuată în cazul activităților de învățare ale căror costuri nu sunt acoperite de angajator (45,5%).

Aceste evoluții negative au loc în pofida politicilor oficiale de a sprijini studiile în rândul adulților, politici menționate în diverse documente adoptate în ultimii șase ani.

Pe de altă parte, cotele fiecărui furnizor de programe de învățare pentru adulți sunt similare cu media europeană. Cel mai important este angajatorul (45,5%), urmat de instituții educaționale non-formale (28,6%) și instituții comerciale (8,6%). Instituțiile de educație non-formală au oferit, însă, mai multe ore de instruire decât angajatorii.

Se face simțită o tendință pozitivă când vine vorba despre cheltuielile personale ale indivizilor pentru învățare non-formală, dar și pentru cheltuielile angajatorilor. Cheltuielile de acest fel, per persoană, rămân însă la cel mai mic nivel din toate țările membre UE.
Mai mult, cheltuielile statului pentru învățare în rândul adulților au fost diminuate dramatic, fiind practic înjumătățite


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Viitorul universităților după pandemie: de ce prezic doi cercetători britanici că va crește bătaia pe locuri în facultăți / Ce domenii ar urma să atragă interes masiv, în urma crizei

Universitățile vor trece prin schimbări majore, de la accesul elevilor la învățământ superior la conținutul și prioritățile programelor de cercetare, după criza cauzată în prezent de pandemia Covid-19, potrivit unei…
Vezi articolul

Învățarea pe tot parcursul vieții, în România, prin ochii patronilor: multă teorie, viziune, legislație, cu prea puține efecte în practică, pe o piață cu legi volatile, inechitate și nepotrivire între cursuri și nevoi – rapoarte ale Confederației Patronale Concordia

Învățarea pe tot parcursul vieții, domeniu în care România se numără printre ultimele țări la nivel european, rămâne mai degrabă subiect de discuții, viziuni și planificări decât de acțiuni concrete,…
Vezi articolul

Mai mult de jumătate din cerințele de la Evaluarea Națională 2024 – Limba română, identice cu cele de anul trecut: câmp lexical, figuri de stil, derivare, omonime, complement prepozițional și caracterizare de personaj

Cerințele de la Evaluarea Națională 2024 – Limba română au fost aproape identice cu cele de anul trecut, arată o analiză comparativă făcută de Edupedu.ro. La 10 itemi din 18,…
Vezi articolul