Învățarea în rândul adulților s-a înjumătățit în România, în ultimul deceniu: statul a dat mai puțini bani, deși a promis mai mult sprijin pentru astfel de programe – raport CE

1.001 de vizualizări
angajatori caută să recruteze studenți
Foto: Pexels.com
Rata de participare a adulților la procesul de învățare, în România, a scăzut de la sub 1 din 50 în 2009 la sub 1 din 100 în 2018, fiind cea mai slabă rată la nivel european, potrivit monitorizărilor și studiilor comunitare din ultimul deceniu, agregate într-un nou raport privind învățarea în rândul adulților. Documentul publicat acum de Comisia Europeană notează că în România investiția în educația non-formală a adulților și programe de instruire este extrem de scăzută, ceea ce semnalizează și un nivel scăzut de validare a acestui sector al învățământului în rândul publicului.

Principalele concluzii ale raportului:

Rata de participare la învățarea în rândul adulților a scăzut, în România, de la 1,8% în 2009 la 0,9% în 2018, conform ET Monitor 2019. Aceasta este cea mai scăzută rată din toate țările membre UE. Rata de participare scade deopotrivă pentru programe de instruire legate de locul de muncă și pentru cele fără legătură cu acesta, indiferent dacă studiile sunt sponsorizate sau nu. În perioada 2011-2016, scăderea este și mai accentuată în cazul activităților de învățare ale căror costuri nu sunt acoperite de angajator (45,5%).

Aceste evoluții negative au loc în pofida politicilor oficiale de a sprijini studiile în rândul adulților, politici menționate în diverse documente adoptate în ultimii șase ani.

Pe de altă parte, cotele fiecărui furnizor de programe de învățare pentru adulți sunt similare cu media europeană. Cel mai important este angajatorul (45,5%), urmat de instituții educaționale non-formale (28,6%) și instituții comerciale (8,6%). Instituțiile de educație non-formală au oferit, însă, mai multe ore de instruire decât angajatorii.

Se face simțită o tendință pozitivă când vine vorba despre cheltuielile personale ale indivizilor pentru învățare non-formală, dar și pentru cheltuielile angajatorilor. Cheltuielile de acest fel, per persoană, rămân însă la cel mai mic nivel din toate țările membre UE.
Mai mult, cheltuielile statului pentru învățare în rândul adulților au fost diminuate dramatic, fiind practic înjumătățite


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Vaccinul pentru Covid-19

Negaționiștii vaccinului: mai degrabă oameni educați, care aleg „dovezile” științifice care le convin, după propriile convingeri sau nevoi / Și știința ar trebui să înțeleagă publicul, nu doar invers – analiză New England Journal of Medicine

Înțelegerea științei ar putea să fie insuficientă pentru ca negaționiștii să accepte vaccinarea împotriva Covid-19 sau alte lucruri pe care știința le consideră evidente, precum utilizarea vaccinurilor în general sau…
Vezi articolul

Când democrația este sub asediu, așa cum se întâmplă acum în toată lumea, universitățile trebuie să-și facă auzită vocea și să se pronunțe împotriva autoritarismului și ignoranței – avertismentul unor profesori americani

Fenomene care se fac simțite puternic inclusiv în România, precum dezinformarea, subminarea cunoașterii științifice, politizarea justiției și a structurilor militare sunt incluse de doi profesori americani printre semnele unui asediu…
Vezi articolul

Profesorul și exploratorul Alexandru Stermin: România în care am ales să rămân este țara unde oamenii muncesc și pun bază pe școală, ca să fie liberi, să nu ajungă robi – nici ai sărăciei, nici ai vremurilor și nici ai celor care încearcă să le cumpere sufletul cu povești frumoase

Am crescut în Viștea de Sus, lângă Făgăraș. În țara bivolilor. Foarte puțini aveau vaci. Era greu – clima rece, vremea păcătoasă, pământuri roditoare puține. În lumea asta îți trebuiau…
Vezi articolul

„Școala și viața nu pot fi două realități diferite” – profesorii Mihaela Nicolae și Bogdan Rațiu, despre noile modele de subiecte pentru Evaluarea Națională 2021

Opinie semnată de profesorii de Limba și literatura română Mihaela Nicolae de la Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” din Buzău și Bogdan Rațiu de la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din Târgu-Mureș,…
Vezi articolul

De ce e atât de greu pentru unii să se comporte responsabil în timpul epidemiei COVID-19? Despre lipsa de educație, efectul Dunning-Kruger și disonanța cognitivă – cercetătorul Dacian Dolean

În această perioadă numeroși specialiști din țară și din străinătate atrag atenția asupra rolului crucial pe care îl are distanțarea socială pentru minimizarea impactului de epidemie COVID-19. Cu toate acestea,…
Vezi articolul