Învățarea prin investigație la fizică îmbunătățește competențele specifice ale elevilor și crește interesul față de această materie – studiu al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale

2.207 vizualizări
Photo © Shaiith | Dreamstime.com
Când profesorii sunt pregătiți susținut pentru a folosi investigația științifică atunci când predau fizica, atât competențele lor, cât și competențele specifice ale elevilor se îmbunătățesc, potrivit unui studiu realizat de  Centrul de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE). O prezentare a acestei cercetări arată că învățarea prin investigație contribuie la creșterea interesului manifestat de elevi față de fizică, dar și la întărirea motivației profesorilor.

Premisele studiului, la care au participat aproximativ 1.700 de elevi de gimnaziu, potrivit unui comunicat CEAE:

  • Acesta și-a propus să „evalueze impactul pe care programul „Fizica altfel”, derulat de CEAE, îl are asupra profesorilor de fizică și elevilor de nivel gimnazial din școlile publice din România. Profesorii incluși în program au urmat un curs de formare centrat în jurul conceptului de învățare prin investigație (Inquiry Based Learning – IBL), au luat parte la un mecanism de sprijin și au beneficiat de un ghid metodologic și resurse dezvoltate de CEAE care să îi susțină în activitatea didactică”. 
  • „Utilizarea la clasă a învățării prin investigație plasează elevii în centrul procesului educațional, aceștia fiind încurajați să formuleze întrebări care ghidează investigații științifice pe care să le deruleze în mod sistematic pe bază de analize și dovezi empirice, cu facilitarea procesului de către cadre didactice. În general, învățarea prin investigație, practicată pe scară largă în Europa, crește interesul elevilor pentru știință, stimulează motivația profesorilor și elevilor, îi face pe ultimii să participe activ la ore și pune mai mult accentul pe cooperare decât pe competiție între elevi”.

În cadrul cercetării au fost folosite două grupuri de profesori – unul experimental, care au beneficiat de sprijin și formare prin programul „Fizica altfel”, respectiv un grup de control format din profesori fără experiență în învățarea prin investigație.

Potrivit prezentării CEAE, inițial, elevii din grupul de control au avut rezultate semnificativ mai bune decât cei din grupul experimental (medie de 3,69 într-o testare a competențelor specifice, comparativ cu media 3.00 în cazul celorlalți). Elevii din grupul de control proveneau din școli unde media la matematică, în cadrul Evaluării Naționale – 2021, era cu aproape un punct peste cea înregistrată în școlile din grupul experimental.

Rezultatul concret experimentului

Elevii cadrelor didactice care au urmat programul „Fizica altfel” (media la testul final a fost 4,71) și-au îmbunătățit într-o mai mare măsură rezultatele în comparație cu elevii din grupul de control ai căror profesori nu au experiență în învățarea prin investigație (la testul final media lor a fost 4,82). Dacă la testul inițial diferența între cele 2 grupuri a fost de 0,69 puncte, în favoarea elevilor din grupul de control, la testul final această diferența a ajuns să scadă la doar 0,11 puncte.

Sursa: Raport CEAE
Concluziile și rezultate -cheie ale studiului CEAE, așa cum sunt prezentate de Centru:
  • Utilizarea strategiilor de predare-învățare specifice învățării prin investigație, precum cele transmise în cadrul programul „Fizica altfel”, contribuie la achiziția de către elevi de competențe specifice în domeniul fizicii (așa cum le regăsim în programa școlară) într-o mai mare măsură decât strategiile didactice tradiționale. 
  • Profesorii din grupul experimental și cei care au avut experiență anterioară în învățarea prin investigație au elevi care au obținut scoruri mai bune la cei doi indicatori, comparativ cu elevii ai căror profesori nu au experiență în învățarea prin investigație. 
  • După implementarea programului „Fizica altfel”, cadrele didactice beneficiare și-au îmbunătățit competențele privind învățarea prin investigație
  • În cazul grupului experimental de profesori, a fost realizată comparația între momentul inițial al testării și momentul final, rezultatele la evaluarea finală a competențelor cadrelor didactice fiind semnificativ mai bune (media a fost de 30.59 puncte) în comparație cu cele la evaluarea inițială (media a fost de 25,93 puncte). 
  • Cadrele didactice care au făcut parte din grupul experimental au răspuns la un chestionar atitudinal care a avut ca obiectiv autoevaluarea propriilor competențe privind predarea fizicii prin investigație înainte și după finalizarea programului „Fizica altfel”. La toți itemii incluși în chestionar au existat scoruri mai mari la finalul programului față de faza inițială, lucru care sugerează că există și o apreciere subiectivă a cadrelor didactice privind îmbunătățirea propriilor competențe referitoare la învățarea prin investigație și o mai bună capacitate a elevilor de a înțelege conținuturile în urma aplicării învățării prin investigație.

Potrivit CEAE, aproximativ 2800 de cadre didactice de la nivel gimnazial și liceal au participat în ultimii 10 ani la cursurile de formare ale centrului pe tema procesului de predare-învățare a fizicii prin investigație. 

Raportul CEAE poate fi consultat detaliat aici.

Photo © Shaiith | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


2 comments
  1. Invatare cu necalificați la fizica este ceea ce oferă statul ptr că nu vrea sa angajeze profesori că sa facă economii de bani.

    Și totuși la examene se dau numai probleme
    Despre ce vorbim?

    1. Cum așa? Nu vrea statul să angajeze profesori de Fizică?
      Problema e că e criză de astfel de profesori. De ani buni nu mai sunt doritori să studieze Fizică, cu atât mai puțin doritori să predea Fizică.
      Iar elevii nu sunt interesați de materia asta, indiferent cum o predai. Le arăți material didactic, le faci experimente și nu-i interesează pe cei mai mulți.
      Ceea ce ‘merge’ este să le dictezi notițe, pe care le scriu fără să gândească, le memorează și le reproduc. Nu faci așa, iese scandal, că mulți elevi nu vor și nu sunt în stare de alte metode.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Este fraudă ca un copil să aibă 7-8 la clasă și 2 la examen, spune profesorul de Matematică Sorin Haiduc, după rezultatele de la Evaluarea Națională 2024 / Cătălin Zaman, profesor de Română: Cum a ajuns copilul acela în clasa a VIII-a să nu obțină o medie mai mare de 2? Ministerul a aruncat puțin sub preș ceea ce ar fi trebuit să scoată în evidență

Director al Colegiului Național „Preparandia – Dimitrie Ţichindeal” din Arad, profesorul de Matematică Sorin Haiduc, a făcut o analiză a rezultatelor de la școala sa și a celor de la…
Vezi articolul

Vasile Dîncu, sociolog: Profesorii au câștigat importanță cât nici nu ne dăm seama în acest moment. Este un fel de dreptate care s-a făcut / Acum părinții și-au dat seama, în online, cât sunt incompetenți în a-și pregăti copiii / O nouă utopie pândește educația

„Profesorii au câștigat importanță cât nici nu ne dăm seama în acest moment. Este un fel de dreptate care s-a făcut”, a spus sociologul Vasile Dîncu, senator PSD și membru…
Vezi articolul

Ultimul for central rămas relevant pentru controlul eticii universitare, Consiliul Național de Etică, tras pe tușă cu ajutorul proiectului unui nou Cod-cadru în domeniu, propus de Ministerul Educației / Documentul stabilește normele de conduită pentru universitari și sancțiunile pentru abateri de la acestea, cu un control diluat asupra comisiilor de etică

Obligațiile personalului didactic și de cercetare din universități, precum și ale conducerii acestora, abaterile de la normele etice și sancțiunile pentru acestea sunt definite generic în proiectul unui „Cod-cadru de…
Vezi articolul

Foarte puțini dintre copiii ucraineni merg la școală în România: raportul guvernamental privind refugiații enunță probleme și provocări, dar șchioapătă la capitolul soluții / Acțiunile României, raportate la modelul german

Numărul mic de copii ucraineni înscriși ca elevi sau audienți în școlile românești, comparativ cu totalul celor sosiți în țară, este una dintre principalele provocări enumerate în recentul raport dedicat…
Vezi articolul